Autorităţile verifica situaţia şcolară a copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate

Link'ul in original il puteti gasi aici

Identificarea copiilor cu cu părinți plecați la muncă în străinătate / reveniţi în țară după minim 12 luni

Procedura, aplicabilă de la 1 septembrie, reglementează, în primul rând, modalitățile prin care unitățile școlare și serviciile publice de asistență socială trebuie să colaboreze în sprijinul acestei categorii de copii. Potrivit actului normativ, serviciul public de asistență socială va solicita şcolilor, în ultimul trimestru al fiecărui an, informații cu privire la copiii:

• cu un singur părinte plecat în străinătate;
• cu ambii părinți plecați în străinătate;
• cu părintele unic susținător plecat în străinătate;
• reveniți în țară după o experiență de migrație de cel puțin 12 luni.

Unitățile școlare au obligaţia să transmită listele nominale cu toți copiii aflați în aceste situații, în cel mult 15 zile de la solicitare. Acestea vor cuprinde, de asemenea, datele personale și adresele de domiciliu ale copiilor și ale familiilor acestora.

După primirea datelor, serviciul de asistență socială are obligația de a se deplasa la domiciliul copilului și de a verifica dacă părintele plecat în străinătate a notificat, conform legii, plecarea sa, precum și desemnarea unei persoane eligibile pentru îngrijirea copilului.

Pentru a fi eligibilă, o persoană trebuie:

• să fie majoră;
• să facă parte din familia extinsă;
• să îndeplinească toate condițiile materiale și morale necesare creșterii și îngrijirii unui copil;
• să furnizeze datele de contact ale părinților plecați în străinătate și să facă dovada menținerii legăturilor cu aceștia.

Vizite la domiciliu

În primele 6 luni de la nominalizarea persoanei care are grijă de copil, serviciu public de asistență socială va vizita o dată la două luni domiciliul persoanelor desemnate, în vederea informării și consilierii acestora.

Ulterior, vizitele vor fi realizate semestrial.

Urmărirea situaţiei şcolare

Potrivit procedurii, asistenţii sociali vor urmări randamentul școlar al copilului și, în cazul scăderii acestuia, îl vor informa în scris pe învățător sau diriginte care are obligația de a solicita sprijinul consilierului școlar.

Mai mult, învățătorului sau dirigintelui copilului are obligația de a solicita sprijinul consilierilor școlari din cadrul centrului județean de resurse și asistență educațională și, în cazul în care, în termen de trei luni de la înscrierea la școală, situația școlară și integrarea în mediul școlar nu se îmbunătățesc.

În plus,  reprezentantul serviciului public de asistență socială va solicita sprijinul unui psiholog sau al direcției generale de asistență socială și protecția copilului atunci când există suspiciuni de afectare a stării emoționale a copilului.

Riscul separării de familie

De asemenea, prin noile modificări legislative se are în vedere identificarea copiilor care se află în situații de risc de separare de familie. Aceste situații de risc vor fi identificate de către angajații serviciului public de asistență socială ca urmare a vizitei la domiciliul în care locuiește copilul, pe baza unor criterii ce au în vedere informaţii privind:

• gospodăria;
• familia și situația economică a acesteia;
• membrii familiei și persoana care îngrijește copilul/copiii,
• practicile parentale și sănătatea copilului, precum și dezvoltarea sa în funcție de segmentul de vârstă în care se află;
• educația și bunăstarea copilului;
• locuință.

În urma analizei situaţiilor de risc se va stabili frecvenţa vizitelor din partea reprezentantului social, după cum urmează:

• mai puțin de 5 situații de risc – vizite anuale;
• între 6 şi 10 situaţii de risc – vizite semestriale;
• de la 10 situaţii de risc –  vizite trimestriale.

În urma vizitelor, reprezentantul serviciului public de asistență socială va întocmi un raport ce va fi adus la cunoștință atât familiei, cât și persoanei care îngrijește copilul, raport ce va conține informații cu privire la performanțele școlare, starea fizică a copilului, grupul de prieteni și anturajul acestuia.

În cazul în care, în urma evaluării, se constată că există suspiciuni de afectare a stării emoționale a copilului, situația școlară și integrarea acestuia în mediul școlar nu se îmbunătățesc, starea sa de sănătate este degradată sau este constatată afilierea copilului la grupuri cu un comportament infracțional, reprezentantul social are obligația de a solicita în scris sprijinul serviciilor de specialitate, în conformitate cu problemele remarcate.

În cazul identificării unor semne de abuz/neglijență/exploatare, va fi contactată direcția generală de asistență socială și protecția copilului pentru inițierea procedurilor prevăzute de lege.

ref.[ngo4464]

Colectivul ARPCC