luni, 29 decembrie 2014

Cetatenii statelor UE nu vor putea reclama institutiile Uniunii la CEDO

Cetatenii statelor UE nu vor putea reclama institutiile Uniunii la CEDO

de Claudiu Zamfir     preluare de pe HotNews.ro
Duminică, 28 decembrie 2014, 17:07 Actualitate


Razboiul european al palatelor de justitie
Foto: Comisia Europeana/Wikipedia

Curtea de Justitie a Uniunii Europene a luat recent una dintre cele mai importante decizii ale anului 2014: cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene nu vor putea reclama institutiile UE si legislatia comunitara la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Romania sustinuse aderarea UE la CEDO si posibilitatea ca legislatia comunitara sa fie batuta de instanta de la Strasbourg, insa curtea de la Luxemburg s-a opus.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), cu sediul la Luxemburg, a respins ca inadmisibil , in 18 decembrie, un proiect de acord inaintat de Comisia Europeana, privind aderarea UE la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (CEDO), dupa care functioneaza Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) cu sediul la Strasbourg. In timp ce CJUE are jurisdictie doar asupra celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, conventia CEDO se aplica asupra a 47 de state, membre ale Consiliului Europei, printre care tarile UE, precum si state ca Rusia, Turcia, Azerbaidjan.

Decizia CJUE adanceste falia dintre institutiile Uniunii Europene si cele ale sistemului Consiliului Europei, in pofida faptului ca statele membre UE sunt membre si ale Consiliului Europei. Practic, statele UE se vor supune atat dreptului Uniunii Europene cat si jursprudentei CEDO.

Mergand mai departe, cetatenii statelor UE, inclusiv romanii, vor putea sa atace in contiuare deciziile instantelor romanesti si legislatia romaneasca la CEDO, dar si sa sesizeze CJUE (cu intrebari preliminare prin intermediul instantelor nationale). In schimb, cetatenii statelor membre UE (inclusiv romanii) nu vor putea reclama institiutiile Uniunii Europene si functionarea legislatiei comunitare la CEDO.

Cu toate acestea, in raport atat cu statele membre UE cat si cu institiutiile Umniunii Europene, cetatenii din statele membre UE au mai departe de partea lor un alt document care le apara drepturile: Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

In anul 2000, Uniunea Europeana (prin Parlamentul European, Consiliul UE si Comisia Europeana) Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene si Comisia a adoptat Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. In 2009, Tratatul de la Lisabona i-a oferit acestei carte valoare juridica de tratat, fiind obligatorie pe intregul cuprins al UE.

Potrivit unor experti consultati de HotNews, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ofera cetatenilor drepturi mai mari decat conventia CEDO. Carta UE este, de asemenea, mai restructiva decat conventia CEDO pentru statele membre UE.

Avizul negativ dat de CJUE procesului de aderare a UE la CEDO pecetluieste, insa, rivalitatea intre instanta de la Luxemburg si cea de la Strasbourg. Consecinta principala asupra cetateanului european rezida in refuzul constituirii unei cai de atac in plus impotriva institutiilor UE.

  • De unde a pornit "razboiul european al palatelor"
documente
(28 Dec 2014) DOC, 366KB
Chestiunea aderarii Uniunii Europene la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale este veche. In anul 1996, Curtea de Justitie a UE  - instanta blocului comunitar - a considerat ca Comunitatea Europeana (de atunci) nu avea competenta de a adera la CEDO.

Revenind la procesul de aderare a UE la CEDO, documentele de baza adoptate ulterior la nivel comunitar, culminand cu Tratatul de la Lisabona  (intrat in vigoare din 1 decembrie 2009) care a inchegat Uniunea Europeana, asa cum este ea acum, a deschis insa o portita de aderare a UE la CEDO. Cu conditia ca instanta UE sa fie de acord.

Astfel, Comisia Europeana (Guvernul UE) a recomandat aderarea blocului comunitar la CEDO. In 4 iunie 2010, Consiliul Uniunii Europene (un fel de camera superioara a Legislativului european, cam cum e Senatul pentru Romania), care reuneste statele membre la nivel de ministri de resort, a autorizat executivul Uniunii Europene (Comisia) sa deschida negocierile in vederea unui acord de aderare a UE la CEDO.

In 5 aprilie 2013, Comisia Europeana a dus negocierile la bun sfarsit, cu un acord privind proiectele de instrumente de aderare.
Aderarea UE la CEDO mai statea in decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cu sediul la Luxemburg.

In acest sens, in 4 iulie 2013, guvernul UE s-a adresat instantei UE pentru a obtine avizul acesteia cu privire la compatibilitatea acordului de aderare la CEDO cu dreptul Uniunii Europene.

"Curtea concluzioneaza ca proiectul de acord privind aderarea Uniunii Europene la CEDO nu este compatibil cu dispozitiile dreptului Uniunii", a decis CJUE, in 18 decembrie 2014.

Motivele Curtii de la Luxemburg pentru respingerea aderarii UE la CEDO tin de o serie intreaga de aspecte, printre care:
  •  La CEDO adera doar state, iar Uniunea Europeana "nu poate fi considerata ca fiind un stat".  "Aceasta aderare trebuie sa tina seama de caracteristicile particulare ale Uniunii, ceea ce este tocmai ceea ce impun conditiile pe care tratatele insele le-au prevazut in vederea aderarii".
  • Aderarea este susceptibil sa aduca atingere caracteristicilor specifice si autonomiei dreptului Uniunii si nu previne riscul de a aduce atingere principiului increderii reciproce intre statele membre in dreptul Uniunii.
  • Aderarea este susceptibila sa aduca atingere articolului 344 din Tratatul prifind Functionarea UE, deoarece nu exclude posibilitatea ca litigiile dintre statele membre sau dintre acestea si Uniune referitoare la aplicarea CEDO in domeniul de aplicare material al dreptului Uniunii sa fie deduse judecatii Curtii Europene a Drepturilor Omului.
  • Acordul de aderare nu prevede modalitati de functionare a mecanismului coparatului si a procedurii implicarii prealabile a Curtii care sa permita conservarea caracteristicilor specifice ale Uniunii si ale dreptului sau.
  • Acordul de aderare a UE la CEDO nu tine seama de caracteristicile specifice ale dreptului Uniunii in ceea ce priveste controlul jurisdictional al actelor, actiunilor sau omisiunilor in materie de Politica Externa si Securitate  Comuna (PESC), deoarece incredinteaza controlul jurisdictional al unora dintre aceste acte, actiuni sau omisiuni exclusiv unui organ extern Uniunii.
  • CJUE subliniaza ca, in masura in care conventia CEDO confera partilor contractante posibilitatea de a prevedea standarde de protectie mai ridicate decat cele garantate de conventie, trebuie sa se asigure o coordonare intre CEDO si Carta drepturilor fndamentale a UE. Astfel, atunci cand drepturile recunoscute de carta UE corespund unor drepturi garantate de CEDO, "posibilitatea conferita de CEDO statelor membre trebuie sa ramana limitata la ceea ce este necesar pentru a evita compromiterea nivelului de protectie prevazut de carta, precum si suprematia, unitatea si caracterul efectiv al dreptului Uniunii". Curtea de Justitei a UE constata, insa, ca in proiectul acorduluid e a derare a UE la CEDO nu s-a prevazut nicio dispozitie pentru a asigura coordonarea intre Carta UE si conventia CEDO.

Romania sustinea aderarea UE la CEDO


Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene loveste si pozitia Romaniei, care sustinea aderarea UE la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si implicit posibilitatea judecarii litigiilor intre cetateni si institutiile UE la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

"Cred ca este fara indoiala cea mai importanta decizie a CJUE de anul acesta. Ea va naste multe ecouri in spatiul juridic international", a declarat, pentru HotNews, agentul Romaniei la CJUE, Razvan Horatiu Radu.

Subsecretarul de stat din Ministerul roman al Afacerilor Externe, care a fost, o buna perioada, si agentul Romaniei la CEDO, considera ca un aviza favorabil al CJUE pentru aderarea UE la CEDO "ar fi avut un impact si mai important  asupra sistemului european de protectie a drepturilor omului".

Noi am subliniat si in pledoaria din fata Curtii de Justitie ca mecanismul de protectie a drepturilor omului instituit la nivelul Consiliului Europei (sistemul in care functioneaza CEDO - n.r.) este cel mai bun dintre cele existente in lume. Cu siguranta un aviz favorabil ar fi reprezentat o imbunatatire a nivelului de protectie in spatiul european", a mai spus Radu.

El a avertizat ca lipsa unei solutii favorabile a Curtii de Justitie poate determina intarzierea procesului de aderare a UE la CEDO cu cativa ani.

"Procesul de negociere a fost unul foarte complicat, de lunga durata iar reluarea lui presupune reluarea procedurilor in privinta noilor amendamente propuse de Curte. In ce ma priveste eu am sperat ca dialogul judiciar va crea premisele necesare pentru incheierea cu succes a procesului de aderare a UE la CEDO, proces care a avut in spate vointa politica a statelor membre si a organizatiilor internationale implicate", a mai spus subsecretaru de stat Razvan Horatiu Radu, actualmente agentul guvernamental la CJUE.

Citeste si:

Curtea de Justitie a UE: Strainii care merg in Germania sa ia ajutor social fara sa-si caute de munca nu primesc nimic. Cazul unei romance cu 3 clase se rostogoleste in UE

miercuri, 24 decembrie 2014

BREAKING NEWS: Astazi presedintele Braziliei a promulgat legea custodiei fizice comune





Buna ziua,
Avem placerea sa va informam astazi presedintele Braziliei (d-na Dilma Rousseff) a promulgat legea custodiei fizice comune.
Brazilia este a sasea putere mondiala a lumii si una dintre economiile cu cea mai mare crestere economica. Brazilia a adoptat acum cativa ani si o lege privitoare la contracararea fenomenului de alienare parentala, lege care in prezent este luata drept model de alte tari.
Cu deosebită considerație,
Colectivul ARPCC

---------------------


Mai multe detalii (text în engleză)


Brazil: Civil Code Amendment Changes Joint Custody Rules


(Dec 04, 2014) On November 26, 2014, the Brazilian Federal Senate approved an amendment to articles 1,583, 1,584, 1,585 and 1,634 of the Civil Code (Códico Civil [C.C.], Lei No. 10.406, de 10 de Janeiro de 2002, PLANALTO). Among the changes is an amendment to paragraph 2 of article 1,584 that will establish that when there is no agreement between the mother and the father on the custody of a child, and both parents are able to exercise parental authority, joint custody will be applied unless one of the parents declares to the judge that he or she does not want custody. (PLC – Projeto de Lei da Câmara [text of the draft legislation], No. 117 de 2013 (Dec. 5, 2013), Senado Federal website.) Before the amendment, joint custody was applied only when possible, rather than being the default choice.

Furthermore, an amendment to paragraph 3 of article 1,584, which establishes the duties of the father and the mother and the periods the child stays with each parent under joint custody, provides that there must be a balanced division of the time the child spends with each parent. (Id.) Before the amendment, there was no definition of such time periods.


The amendment now awaits the signature of Brazilian president Dima Roussef to enter into force. (Cristiane Jungblut, Senado Aprova Projeto Que Obriga a Guarda Compartilhada Mesmo em Disputa dos Pais, O GLOBO ( Nov. 26, 2014).)


[ngo2667]

sâmbătă, 20 decembrie 2014

Ce pot sa fac daca am divortat iar mama minorului mi-a ascuns ca fiul meu are un handicap, ia pensie de handicap,nu ma lasa sa-l vizitez?


RASPUNS:
Este important sa va luati un avocat care sa va sfatuiasca privitor la probatoriu. Ne puneti intrebari foarte specifice, din pacate. Daca a judecati asigurati-va ca cereti reinstaurarea custodiei comune (autoritatii parentale comune). Astfel veti putea, odata identificata gradinita unde este copilul, sa o notificati sa nu mai dea acordul pentru mutarea gradinitiei in alta parte. Schmbarea unitatii de invatamant este o decizie importanta pe care, daca aveti custodie comuna, mama nu are voie sa o ia fara acordul dvs.
Privitor la programul de vizita puteti cere ca preluarea sa se faca in locuri neutre (e.g. la sediul DGASPC) cu obligatia pentru mama sa aduca copilul la sediul DGASPC. Astfel se poate proba reaua credinta a mamei daca aceasta nu aduce copilul. Puteti cere de asemenea monitorizarea de catre DGASCP (direct la ei dar si prin instanta – pentru aceasta trebuie sa aprobati cu documentele emise de catre executor si respectiv cu martori ca vi se impiedica punerea in aplicare a prograului de legaturi personale.
Cu deosebită considerație,
Cătălin Bogdan

*************

Buna ziua,am o intrebare am divortat de fosta sotie din anul 2011 in urma divortului s-a stabilit domiciliul minorului in varsta de 3 ani jumate in prezent la mama sa dar si un program de vizitare in care-l pot gazdui pe minor la domiciliul meu si obligarea mamei de a ma informa de starea minorului de sanatate trimestrial.Mentionez ca din anul 2011 pana in 2014 in prezent mama refuza sa-mi acorde minorul in programul de vizitare si recent am aflat ca minorul este bolnav mai are putin si ajunge la o boala grava de autism.Mama acestuia refuza sa administreze medicamente minorului desi i-au fost prescrise de medici de bebelas dar aceasta refuza deoarece nu este adepta medicamentelor.Am apelat la executor judecatoresc in zadar deoarece a plecat de la domiciliu cu minorul,am fost cu martori in zadar nu a iesit cu minorul a iesit doar ea cu agresiuni verbale,am initiat o plangere penala la care acum procurorul urmeaza sa o citeze pt declaratie.Ce pot sa fac sa-mi salvez fiul sa-l tratez?Acum ne judecam pentru stabilirea unui alt program de vizitare mai lung dar si cu posibilitatea mutarii domiciliului minorului la tata la mine.Mai exact ce mai trebuie sa fac?ce probe sa mai depun la dosar?am sanse sa iau copilul la mine?Mentionez ca mai am un fiu mai mic de o luna si o sotie care este la facultate de asistenta medicala si copilul ar fi intr-o terapie atat la medici cat si acasa deoarece sotia mea face practica in spital cu copii de aceste probleme de sanatate.
>>>>>>>>>>>>>> intrebarile sunt prea particulare, omul nu este in tara, a raspuns a doua sotie
Buna ziua,
Va rog sa ma lamuriti ce pot sa fac daca am divortat iar mama minorului mi-a ascuns timp de 3 ani ca fiul meu are un handicap cod 6 si ia o pensie de handicap,nu ma lasa sa-l vizitez,am fracut mai multe plangeri penale...fara rost...si mai nou il inscrie la gradinite de care eu nu stiu fara acordul meu fiind gradinite de pocaiti.
CE POT FACE IMPOTRIVA GRADINITEI?DAR A EI?
MULTUMESC.
>>>>>>>>>>>>>> intrebare recenta pusa pe 20.12.2014

Colectivul ARPCC


ref. [ngo1613]

luni, 15 decembrie 2014

Decizie judecatoreasca de combatere a alienarii parentale

Avem placerea sa facem cunoscut publicului o sentinta interesanta prin care Judecatoria Sector 5 Bucuresti a impus ca programul de legaturi parentale dintre copilul alienat si parintele nerezidetn sa se desfasoare intr-un spatiu supravegheat, pus la dispozitie de catre DGASPC Sector 5
Colectivul ARPCC

Raportul de evaluare psihologica care a stat la baza sentintei a fost publicat de noi aici
Minuta sentintei se poate consulta in ECRIS aici (dosar 16666/302/2013)

Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea principală restrânsă. Admite în parte cererea reconvenţională. Modifică în parte programul de vizitare stabilit prin sentinţa civilă nr.8378/27.10.2011 pronunţată de Judecătoria sectorului 5 în dosarul nr.15660/302/2010 şi încuviinţează ca reclamantul să aibă legături personale cu minora Brînzan Maria-Cătălina, născută la data de 01.06.2010, conform următorului program: - o perioadă de 2 luni de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe în fiecare sâmbătă din lună, de la ora 10 la ora 13, într-un spaţiu adecvat pus la dispoziţie de Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5, sub supravegherea şi consilierea unui psiholog autorizat desemnat de către directorul DGASPC Sector 5 fie dintre salariaţii instituţiei, fie dintre colaboratorii externi. Minora va fi adusă/luată la/de la locul desfăşurării vizitelor de către mamă sau de bunica maternă. - ulterior acestei perioade, pentru o perioadă de 2 luni : în fiecare zi de joi între orele 17.00 şi 18.00, câte două sâmbete pe lună (prima şi a treia), de la ora 10.00 la ora 18.00 şi câte două duminici pe lună (a doua şi a patra), de la ora 10.00 la ora 19.30, cu posibilitatea de lua minora la domiciliul tatălui şi obligaţia de a readuce minora la domiciliul său la finalul programului de vizitare; - ulterior acestei perioade: primul şi al treilea week-end din fiecare lună, de vineri ora 17.30 până duminică ora 18.00; în ziua de joi din a doua şi a patra săptămână a lunii de la ora 17.00 la ora 19.30; prima zi de Crăciun şi a doua zi de Paşti în anii pari între orele 10.00-18.00, ziua de 24 decembrie şi prima zi de Paşti în anii impari, între orele 10.00-18.00; ziua de 01 ianuarie în anii impari între orele 10.00-18.00, în ziua de 27 septembrie (ziua de naştere a tatălui) între orele 17.00-19.30, în perioada în care minora se află în grija mamei; 3 săptămâni în vacanţa de vară, în perioada 16 august ora 17.00 – 06 septembrie ora 18.00; primele 3 zile din vacanţa de iarnă şi din cea de primăvară începând cu ora 17.00 a primei zile şi până la ora 18.00 a celei de-a treia zile, cu posibilitatea de lua minora la domiciliul mamei şi obligaţia de a readuce minora la domiciliul său la finalul programului de vizitare. De asemenea, tatăl are dreptul de a participa la aniversarea zilei de naştere a minorei (01 iunie) şi a zilelor onomastice (15 august şi 08 septembrie), indiferent de locaţia celebrării acestora, în perioada în care minora se află în grija mamei. Prezenta hotărâre se va comunica DGASPC Sector 5. Respinge cererile părţilor privind cheltuielile de judecată ca neîntemeiate . Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică azi, 23.10.2014.  Document: Hotarâre  7329/2014  23.10.2014





ref. [ngo2095]

miercuri, 3 decembrie 2014

in memoriam - Anna Frank - Doodle by Google


Google omagiaza azi a 119-ea aniversare a nasterii Annei.

Mai putin cunoscuta decat tatal ei Sigmund, Anna Freud a ramas in istoria umanitatii (si a custodiei comune) prin faptul ca a definit pentru prima data notiunea de interes superior al copilului (best child interest) notiune care a rasturnat prezumtia anilor tandri ce a guvenat a doua parte a secolului 19 si intregul secol 20. mai multe detalii aici http://goo.gl/cW2Oxj


Google has celebrated the 119th birthday of child psychologist Anna Freud, with a colourful doodle on its homepage. The doodle is a playful interpretation of Freud’s legacy, using multi-coloured shapes to reflect the complexity of her trade and the youth of her patients.
(mai multe detalii aici: http://goo.gl/cW2Oxj

Colectivul ARPCC

Cele mai citite