A V I Z
referitor la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
În urma examinării proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
În temeiul art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
În baza Hotărârii nr. 600 din 03 iulie 2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii:
Avizează favorabil proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu următoarele observaţii şi propuneri:
P U N C T U L 8
În condiţiile în care, prin Legea nr. 87/2007, a fost ratificată Convenţia asupra relaţiilor personale care privesc copiii, adoptată la Strasbourg la 15 mai 2003, aceasta reglementând la art. 10 măsurile asiguratorii şi garanţiile ce trebuie luate cu privire la relaţiile personale, apreciem că în cuprinsul Legii nr. 272/2007 trebuie avute în vedere aspectele referitoare la facilitarea relaţiei cu părintele nerezident şi cele ce se pot impune în vederea înapoierii copilului de către părintele nerezident.
Astfel, art. 10 din Convenţia menţionată are următorul conţinut, care ar putea fi introdus la art. 17 din lege:
„Măsurile asigurătorii şi garanţiile care au drept scop să asigure înapoierea copilului sau să prevină o deplasare ilicită a acestuia pot cuprinde în special:
- depunerea paşaportului sau a unui alt act de identitate şi, dacă este necesar, prezentarea unui document din care să rezulte că persoana care solicită relaţii personale a notificat această depunere, pe durata vizitei, autorităţii consulare competente;
- garanţii financiare;
- garanţii reale asupra bunurilor;
- angajamente sau obligaţii acceptate faţă de instanţe;
- obligaţia, pentru persoana care întreţine relaţii personale cu copilul, să se prezinte periodic cu copilul în faţa unui organ competent, de exemplu, serviciul pentru protecţia tinerilor sau un post de poliţie din raza locului unde relaţiile personale se exercită;
- obligaţia, pentru persoana care solicită relaţii personale, de a prezenta un document care este emis de statul în care relaţiile trebuie să se exercite, care să ateste recunoaşterea şi caracterul executoriu al unei hotărâri privind încredinţarea sau relaţiile personale ori ambele, înainte de pronunţarea hotărârii solicitate sau înainte de exercitarea relaţiilor;
- impunerea unor condiţii în raport cu locul în care relaţiile personale urmează să se exercite şi, dacă este necesar, înregistrarea, într-un sistem de informaţii naţional sau transfrontalier, a unei interdicţii care împiedică copilul să părăsească statul în care relaţiile personale trebuie să aibă loc”.
Note ARPCC
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu