Plan parental pe formatul propus de ARPCC, accesptat de CA Ploieşti

Avem plăcerea să publicăm textul unui mesaj primit din partea unui avocat din Ploieşti care ne pune în vedere acceptarea de către CA Ploieşti a unui plan parental creat după modelul ARPCC propus aici. Publicăm acest text cu speranţa că aceasta va stimula şi alţi profesionişti (avocaţi sau mediatori) să insiste pentru utilizarea acestui plan parental.
Colectivul ARPCC

++++++++++++++++++++++++++++++++

Atasate, veti gasi hotararile pronuntate in dos.30472/281/2012, avand ca obiect exercitarea autoritatii parintesti. Initial, cu foarte mare dificultate, am reusit sa implementez partea din Planul Parental care includea doar partial modalitatea de pastrare a legaturilor personale - planul de vizitare/accesare/gazduire. Pe tot parcursul celor doi ani in care ne-am judecat, mama s-a opus ca tatal sa isi vada copiii mai mult decat clasicul si falimentarul "un week-end la doua saptamani".

Pe scurt:

-tatal a castigat in prima instanta (cu mici modificari orare, care insa ar fi fost acceptate de catre tata), insa instanta a decis ca vizitarea sa se efectueze in domiciliul mamei, aspect imposibil din cauza relatiilor tensionate si care era contrar vointei partilor exprimata in Planul Parental.

-ambele parti au formulat apel: mama pentru a obtine "un week-end la doua saptamani", iar tatal pentru a corecta aspectul referitor la vizita in domiciliul mamei.
Din neatentie, instanta de apel (Tribunalul Prahova) a admis ambele apeluri, rezultand o eroare judiciara de proportii.

-tatal a formulat recurs, iar Curtea de Apel Ploiesti a admis recursul in totalitate, rezultand mentinerea sentintei de la Judecatorie cu modificarea aspectului referitor la vizite, respectiv ca acestea sa nu fie in domiciliul mamei, ci conform celor stabilite prin Planul Parental.

Evident, poveste este lunga, fiind foarte multe aspecte de comentat si de explicat, insa important este ca se poate!
Sper sa va fie de folos...mult succes!

Cu stima si consideratiune,
av. Rãzvan Toma Stãnciulescu

găsiţi anexat:

1. sentinţa de la judecătorie aici

2. decizia tribunalului aici

3. decizia CA Ploieşti aici

4. planul parental standard propus de ARPCC aici


ref: [ngo1782]

Lansarea Grupului Internaţional de Studiu Privitor la Alienarea Parentală

Traducere: Liviu Badiu, O copie a acestui articol poate fi descărcată aici: http://goo.gl/A12PfC

Acest articol este copiat dintr-un articol lansat pentru prima dată în 29 Mai, 2013 de către “Organizaţia Naţională a Părinţilor” (SUA). PAS nu este încă recunoscut ca “sindrom”, ci doar ca ca “tulburare”.

Conceptul de unitate a familiei a făcut un mare pas cu ocazia întâlnirii anuale a Asociaţiei Psihiatrice Americane din San Francisco, ce s-a ţinut în perioada 18-22 mai 2013, datorită includerii în limbajul de specialitate legat sănătate mintală a problematicii “Alienării Parentale”.

  

Pentru prima dată, profesioniştii în sănătatea mentală din SUA recunosc concepte care ajută la diagnosticarea copiilor ce experimentează Alienarea Parentală, întărind presiunea asupra părinţilor care se străduiesc să-şi înstrăineze copii pe parcursul divorţului.

“Acesta este un avans considerabil pentru sănătatea psihologică a copiilor şi familiilor,” a spus domnul profesor William Bernet. Doctorul Bernet este liderul Grupului de Studiu privitor la Alienarea Parentală, grupul de lucru internaţional ce a prezentat propunerea de includere a alienării parentale în DSM-5.  

Domnul Bernet, profesor cu titlu onorific la Universitatea de Medicină Vanderbilt, a spus, “Incluzând limbajul care este aplicabil în mod specific alienării parentale permite comunităţilor medicale (de sănătate mintală?) şi legale să abordeze această problemă importantă mai puternic şi mai clar. Aceste revizii la DSM-5 vor reduce nedreptăţile pe care alienarea parentală le cauzează familiilor.”

Alienarea parental este o condiţie mentală în care un copil – de obicei unul a cărui părinţi sunt implicaţi într-un conflict legat de separare sau divorţ – se aliază puternic cu unul din părinţi şi refuză, fără a avea un motiv solid, să aibă o relaţie cu celălalt părinte.

Acest proces are loc atunci când un părinte sau un tutore legal  încurajează sentimentul de respingere al copilului faţă de celălalt părinte. Alienarea parentală este alimentată de către crezul fals cum că părintele respins este rău, periculos, sau nu este demn de afecţiune. Când fenomenul este recunoscut cum se cuvine, această condiţie se poate preveni şi se poate trata.

DSM-5 include în prezent noile diagnostice de “abuz psihologic asupra copilului” şi “copil afectat de stresul relaţiei dintre părinţi.” Şi mai mult, “problema de relaţionare părinte-copil” se referă la conceptul alienării parentale, deşi cuvintele reale “alienare parentală” nu se află în DSM-5. În funcţie de circumstanţe, fiecare din aceste trei diagnostice pot fi folosite în cazuri de alienare parentală.

Abuzul psihologic asupra copilului este definit ca “acţiuni verbale sau simbolice intenţionate ale unuia dintre părinţi sau tutori care rezultă, sau au potenţial în a rezulta, în daune psihologice semnificative asupra copilului.” În multe instanţe, comportamentul părintelui ce comite acţiuni de înstrăinare constituie un caz de abuz psihologic asupra copilului.

Sintagma Copil afectat de stresul relaţiei dintre părinţi ar trebui folosit atunci când “atenţia clinicianului se canalizează asupra efectelor negative ale conflictului parental (de ex. conflicte puternice, suferinţă, sau denigrare) asupra copilului din familie, incluzând efecte asupra sănătăţii mentale a copilului sau alte tulburări psihice.” Asta este o descriere foarte bună la cum se prezintă alienarea parentală.

Problema de relaţionare părinte-copil este acum tratată în textul DSM-5. Discuţia explică faptul că dificultăţile cognitive din relaţia părinte-copil “pot include atribuţii negative ale intenţiilor uneia dintre părţi, ostilitate către celălalt membru sau tendinţa de a-l scoate ţap ispăşitor, precum şi sentimente deranjante de înstrăinare” Asta este o descriere foarte bună a punctului de vedere al copilului despre părintele înstrăinat.

Grupul de Studiu al Alienării Parentale constă dintr-un grup cu statut important format din profesionişti în sănătate mentală şi profesionişti în drept şi alţi indivizi cu experienţă în identificarea şi tratarea alienării parentale.

Grupul de Studiu al Alienării Parentale a propus iniţial în 2008 ca alienarea parental să fie inclusă în DSM-5. Actul lor întreg a fost publicat ca Alienare Parentală, DSM-5, şi ICD-11 ( Charles C Thomas Publishers, 2010).

Grupul de Studiu al Alienării Parentale cuprinde 130 persoane din 30 ţări.

Lista specialiştilor se poate regăsi aici: http://goo.gl/ORiWJt

(pentru judecatori) foaie de scoring pentru stabilirea locuintei minorului

O problemă importantă la care instanțele de judecată vor trebui să răspundă, în cazul unui divorț, este aceea a stabilirii locuinței copilului după divorț, în măsura în care părinții nu se înțeleg cu privire la acest aspect. Recomandarea manualului nostru este de a se lua această decizie în mod obiectiv așa cum recomandă și Manualul judecătorilor editat de către ANPDC:

„	"Pentru a determina interesul superior al copilului, trebuie să se utilizeze criterii obiective, iar judecătorul trebuie să țină seamă de ele, evitând să decidă doar pe baza sentimentelor sau a convingerilor personale."	”
—Rolul judecătorilor și al procurorilor în protecția și promovarea drepturilor copilului - pagina 43, manual editat de ANPDC

De aceea, actualul manual propune ca în stabilirea deciziei cu privire la locuința minorului să se utilizeze o foaie de scoring. Foaia de scoring trebuie văzută ca un ghid de orientare obiectiv cu privire la alegerea părintelui care este mai potrivit să găzduiască în mod statornic pe minor. Ideea de a se utiliza un scoring nu este nouă. Vine din practica judiciară a altor state care au aplicat-o cu succes (de exemplu SUA^[1] [2]) dar care a fost vehiculată și de către judecătorii români^[3] mai ales în domeniul penal.

Este important ca judecătorii implicați să verifice rezultatele foii de scoring iar apoi, în cazul în care foaia de scoring propune alt rezultat decât cel intuit de către instanță, să încerce să explice detaliat în motivarea sentinței, deciziei sau hotărârii pe care o emit, de ce instanța ia o decizie contrară celei sugerate de către foaia de scoring.

Un exemplu practic de foaie de scoring, pentru uzul instanțelor, se poate descărca de aici (format Word)

Este util a fi menţionat faptul că aceste criterii propuse de către manualul de implementare a custodiei comune au fost preluate în legea 272/2004 republicată, primind de asemenea un aviz extrem de pozitiv din partea CSM

Criterii de scoring

În conformitate cu Art. 496 litera (3) și Art. 400 litera (1) stabilirea locuinței minorului va trebui să țină seama de aspectele prezentate mai jos. Decizia trebuie să fie luată în baza unor criterii obiective. De aceea recomandăm judecătorilor implicați utilizarea foii de scoring disponibilă aici și care cuprinde următoarele criterii:

1. Disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a implica pe celălalt părinte cu privire la deciziile legate de copii

Instanța trebuie, în baza actelor de la dosar și a atitudinii pe care fiecare dintre părinți o afișează în timpul procesului de divorț, să emită o opinie cu privire la disponibilitatea fiecăruia dintre cei doi părinți de a colabora cu celălalt părinte în aspectele care țin de minor. Capacitarea fiecăruia dintre părinți de a comunica și coopera cu celălalt părinte în chestiunile care privesc copilul reprezintă de altfel unul din indicatorii propuși de către ANPDC în deciziile relativ la copii^[6]. Conform principiului californian ^[7], pentru stimularea concilierii între părinți și descurajarea conflictelor inter-parentale instanțele ar trebui sp favorizeze în mod strategic părintele care pare mai dispus la colaborare și la implicarea celuilalt părinte în viața copilului.

Notare din punctul de vedere al scoring-ului:

• Dacă părintele în cauză pare să fie deschis unei colaborări se vor acorda 2 puncte (exemple practice: părintele acceptă fără ezitare medierea propusă de instanță sau propune cu bună credință medierea, părintele semnează declarația de bune intenții a părintelui în mod voluntar)
• Dacă părintele în cauză pare să fie capabil să colaboreze cu celălalt părinte, dar cu o oarecare reticență, se va acorda 1 punct (exemple practice: părintele acceptă medierea propusă de instanță, părintele semnează cu anumite rezerve declarația de bune intenții a părintelui)
• Dacă părintele în cauză nu pare să fie capabil să colaboreze cu celălalt părinte se vor acorda 0 puncte (Refuzul medierii propuse de instanță, refuzul părintelui de a permite celuilalt accesul în locuința copilului, boicotul programelor de legături personale sunt indicatori a unei atitudini de ne-colaborare)

2. Disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a permite celuilalt părinte accesul în locuința sa.

Conform cu Art. 496 litera 5 relațiile personale ale minorului cu părintele nerezident trebuie să se poate realiza inclusiv la domiciliul părintelui rezident. Aceasta implică necesitatea ca instanța de judecată să strângă date pe parcursul procesului cu privire la disponibilitatea fiecăruia dintre cei doi părinți în a permite accesul fizic al celuilalt părinte în locuința sa. Recomandarea este să se chestioneze în mod formal părinții în instanță, cu privire la acest aspect și să se înscrie în încheierea de ședință răspunsurile fiecăruia dintre cei doi părinți. De asemenea se vor lua în considerare orice alte informații furnizate de probele de la dosar (mărturii, interogatoriu, procese verbale realizate de autoritățile statului, ancheta socială a autorității tutelare, etc.). Capacitarea fiecăruia dintre părinți de a comunica și coopera cu celălalt părinte în chestiunile care privesc copilulreprezintă de altfel unul din indicatorii propuși de către ANPDC în deciziile relativ la copii^[6].

Notare din punctul de vedere al scoring-ului:

• În cazul în care ambii părinți confirmă acceptul lor ca celălalt părinte să acceseze copilul inclusiv la domiciliul lor, vorbim de o egalitate din acest punct de vedere, fiecărui părinte acordându-i-se câte 2 puncte.
• De asemenea vorbim de egalitate în cazul în care ambii părinți refuză ideea ca celălalt părinte să acceseze copilul la domiciliul său. În acest caz fiecărui părinte i se vor acorda 0 puncte.
• Dacă însă unul dintre părinți confirmă în mod formal acceptul ca celălalt părinte să acceseze copilul inclusiv la domiciliul său dar celălalt refuză formal acceptul sau refuză să răspundă cu privire la acest aspect (se vor acorda 2 puncte pentru primul dintre cei doi părinți și respectiv 0 puncte pentru cel de al doilea)

3. Situația locativă a fiecăruia dintre cei doi părinți

Este important să se asigure o anume stabilitate și continuitate copilului din punctul de vedere al condițiilor de locuire. Nu doar acesta este un deziderat care vine din nevoia de stabilitate a minorului ci astfel se evită și desele apeluri către instanță, în cazul în care părintele rezident și-ar schimba frecvent reședința. Prin urmare, este important ca în baza actelor de la dosar să se încerce a se evalua cât mai corect dintre situațiile în care cei doi părinți se pot afla din punct de vedere locativ. De altfel nevoia copilului de stabilitate a copilului este unul dintre criteriile propuse de către ANPDC în deciziile relativ la copii^[6].

Notare din punctul de vedere al scoring-ului:

• Dacă părintele respectiv (sau familia extinsă din partea sa) deține în proprietate locuința respectivă se vor acorda 2 puncte
• Dacă părintele respectiv are închiriată respectiva locuință, cu forme legale, de mai mult de 2 ani de zile se vor acorda 1 punct
• Dacă părintele respectiv locuiește fără forme legale în respectiva locuință sau a schimbat mai multe locuințe în ultimii doi ani zile, se vor acorda acelui părinte 0 puncte

4. Istoricul îngrijirii copilului

Capacitatea demonstrată de istoricul îngrijirii copilului de către fiecare dintre cei doi părinți inclusiv istoricul expunerii copilului la forme de abuz, neglijare sau la violențe reprezintă un criteriu important ce trebuie luat în considerare de către instanță. Acest concept a fost introdus în jurisprudența română de către Manualul Judecătorilor ^[6] editat de cătreANPDC. Pentru aceasta, în baza tuturor actelor de la dosar ce cercetează istoricul îngrijirii copilului de către fiecare dintre cei doi părinți, până la înaintarea actelor de divorț.

Notare din punctul de vedere al scoring-ului:

• Dacă părintele în cauză s-a îngrijit de copil îndeaproape și nu i se pot reproșa violențe, abuzuri sau neglijențe se vor acorda 2 puncte
• Dacă părintele în cauză s-a îngrijit de copil relativ dar mai puțin decât celălalt părinte, i se va acorda 1 punct
• Dacă părintele în cauză nu s-a îngrijit de copil, se vor acorda 0 puncte
• Dacă există în istoricul îngrijirii copilului orice episoade violență asupra copilului (indiferent de modul în care părintele s-a îngrijit de copil din alte puncte de vedere) se vor acorda -2 puncte

5. Dorința exprimată de minor cu privire la stabilirea locuinței sale la reședința unuia sau altuia dintre părinți.

În măsura în care opinia minorului poate fi cercetată într-un mod rezonabil este util ca minorul să fie chestionat cu privire la preferința sa de a locui la unul sau la altul dintre părinți. Opiniile și preferințele copilului în măsura în care acestea pot fi verificate în mod rezonabil reprezintă unul din indicatorii propuși de către ANPDC în deciziile relativ la copii^[6].

Notare din punctul de vedere al scoring-ului:

• Dacă minorul are o preferință pentru stabilirea locuinței la reședința unui anumit părinte dar nu se împotrivește evident a locui la celălalt părinte se vor acorda 2 puncte pentru părintele preferat de către minor și 1 punct pentru părintele pe care minorul îl preferă mai puțin din punctul de vedere al stabilirii locuinței.
• În cazul în care minorul se opune formal în stabilirea locuinței sale la un anumit părinte se vor acorda -2 puncte acelui părinte.

6. Apropierea locuințelor fiecăruia dintre cei doi părinți de școală și respectiv grădiniță:

Unul element important în decizia cu privire la alegerea locuinței copilului este oferit de distanța care există între locuința fiecăruia dintre cei doi părinți și unitatea de învățământ. Pentru copii școala și grădinița reprezintă locul unde își desfășoară activitatea zi de zi, fiind în interesul lor să locuiască cât mai aproape de școală sau grădiniță. Mai ales pentru copiii de vârstă școlară suficient de mari pentru a parcurge neînsoțiți distanța dintre locuința lor și unitatea de învățământ, greutatea ghiozdanului și pericolele potențiale legate de traficul mașinilor pe străzile pe care trebuie să le străbată sugerează un beneficiu în a locui mai aproape de școală. Siguranța și bunăstarea copilului reprezintă unul din indicatorii propuși de către ANPDC în deciziile relativ la copii^[6].

Notare din punctul de vedere al scoring-ului:

• Dacă locuința părintelui este situată la mai puțin de 1000 metri de școală/grădiniță se vor acorda 2 puncte respectivului părinte
• Dacă locuința părintelui este situată la mai mult de 1000 metri de școală/grădiniță dar mai puțin de 5 kilometri, se va acorda 1 punct respectivului părinte
• În mod excepțional, dacă locuința părintelui este situată la mai mult de 5 kilometri de școală/grădiniță se vor acorda 0 puncte respectivului părinte.

7. Concluziile raportului autorității tutelare cu privire la locuințele celor doi părinți

Raportul de evaluare de către autoritatea tutelară este deosebit de important deoarece reprezentanții autorității tutelare verifică în mod nemijlocit condițiile de locuire pe care fiecare dintre părinți le oferă copilului (cameră separată, curățenie, facilități generale ale locuinței, loc dedicat pentru studiu - în cazul elevilor de vârstă școlară). Siguranța și bunăstarea copilului precum și capacitatea fiecărui părinte de a îngriji copilul reprezintă indicatorii propuși de către ANPDC în deciziile relativ la copii^[6].

Notare din punctul de vedere al scoring-ului:

• Părintelui care oferă condiții mai bune de locuire i se vor acorda 2 puncte în timp ce părintelui care oferă condiții mai puțin bune de locuire i se va acorda 1 punct.
• În mod excepțional, dacă condițiile de locuire sunt nerecomandate unui minor se vor acorda 0 puncte respectivului părinte

8. Dorința exprimată de fiecare dintre cei doi părinți cu privire la stabilirea locuinței minorului la reședința lor.

Cel mai important element în stabilirea locuinței copilului îl reprezintă dorința fiecăruia dintre cei doi părinți de a găzdui sau nu copilul în mod statornic, situație care implică o foarte mare responsabilitate pe umerii celui ce face lucru. Capacitatea fiecărui părinte de a îngriji copilul reprezintă de altfel unul dintre criteriile cele mai importante propuse de cătreANPDC în deciziile relativ la copii^[6].

Notare din punctul de vedere al scoring-ului:

Dacă părintele în cauză a cerut în mod formal stabilirea locuinței minorului la reședința sa se vor acorda 2 puncte

• Dacă părintele în cauză nu a cerut stabilirea locuinței minorului la reședința sau a precizat în mod expres că nu se poate oferi să găzduiască copilul, sa se vor acorda -20 puncte

9. Intuiția judecătorului

Orice scoring nu poate descrie în mod perfect o situație reală de viață. Judecătorul trebuie întotdeauna să își folosească intuiția cu privire la deciziile pe care le da. De aceea se recomandă să se dea posibilitatea judecătorului să exprime o opinie personală justificată mai degrabă pe intuiție decât pe probele din dosar.

Notare din punctul de vedere al scoring-ului:

• Recomandarea este să se acorde 2 puncte pentru persoana pentru care intuiția judecătorului o preferă cel mai mult, 1 punct pentru persoana pe care intuiția judecătorului o preferă mai puțin și 0 puncte pentru persoana pe care intuiția o consideră total nepotrivită pentru a își asuma sarcina găzduirii minorului în mod statornic. Oricare dintre valori poate fi utilizată cu fiecare dintre persoanele pentru care se aplică scoring-ul.

Portalul e-justice in limba română - custodia copilului

 

Portalul e-justice in limba română

Ziua Tatalui - 11 mai 2014 + un scurt film deosebit de emotionant

Milioane de copii din Europa dar şi sute de mii din România trăiesc fără îngrijirea pe care ar merita-o din partea ambilor părinţi, deşi aceștia sunt în viaţă. Aceasta se întâmplă datorită unor legi învechite şi unei jurisprudenţe depăşite de care, din păcate, majoritatea judecătorilor nu se pot dezbăra.
ARPCC onorează familia şi consideră că ambii părinţi, atâta tatăl cât şi mama sunt necesari copilului. Cercetările cele mai recente din domeniul psihologiei arată faptul că există neîndoielnic o dăuna dacă copilul petrece mai puţin de 35% din timp cu păritnele nerezident.  De aceeaa, cu ocazia zilei tatălui, ARPCC doreşte să atragă încă o dată atenţia societăţii, părinţilor responsabili, indiferent de sex, specialiştilor, cu privire la responsabilitatea pe care o au, de a proteja sanatata psihică a copiilor lor prin asigurarea unei relaţii de calitate între copii şi tatăl lor (cel ce devine în urma divorţului, în majoritatea cazurilor, părinte nerezident).

Daţi click aici sau pe imaginea de mai jos, pentru a vizualiza un scurt film emoţionat...

 

Tot cu această ocazie, ARPCC doreşte să mulţumească tuturor voluntarilor ARPCC, bărbaţi și femei deopotrivă, tineri necăsătoriţi sau părinţi, pentru munca pe care o depun. Datorită dvs, în câţiva ani, sperăm să putem reducem acest risc pentru copiii ce vor trece în viitor prin experienta divorţului părinţilor lor.

Cu deosebită consideraţie,
Codin Băltăgan

Proiect de lege in Nebraska care prevede un minim de 35% din timp pe care fiecare părinte să îl petreacă îngrijind copilul

Stimate doamne, stimaţi domni,

Avem plăcerea să vă punem la dispoziţie o "traducere proaspătă" privitoare la proiectul de lege LB1000 din statul american Nebraska. Legea prevede un minim de 35% din timp pe care fiecare părinte să îl petreacă îngrijind copilul. Judecătorul poate înlătura această prezumţie în cazul unor motive temeinice ca de pildă :

-          Înţelegerea părinţilor (un părinte care chair nu doreşte să se implice atât de mult în creşterea şi educarea copiilor)

-          Domiciliile parintior situate prea departe unul de altul pentru a permite un astfel de aranjament

-          Cazurile documentate de inabilitate parentală sau de abuz asupra copilului

Legea corespunde cu rezultatele unor studii ştiinţifice extrem de bine documentate (Kelly, Nielse, Warshak, Kruk) care arată că reducerea timpului petrecut de copil în grija nemijlocită a parintelui nerezident afectează negativ dezvoltarea şi binele copilului, în ciuda unei jurisprudenţe care presupunea eronat că transferul copilului între cele două locuinţe i-ar fi neprielnic. Tot studiile arată că un transfer săptămânal (modelul de alternanţă cel mai răspândit din Franţa, de exemplu) în fapt presupune mult mai puţine tranziţii pentru copil decât modelul în care copilul locuieşte preponderent cu unul dintre părinţi şi vizitează celălalt părinte un weekend din două şi, poate, o noapte în mijlocul săptămânii.

Cu deosebită consideraţie,

Colectivul ARPCC 

Catre : CDEP, CSM, DGPC, INM, IPJ, MJ, SNG, UNICEF

Ref :  [ngo1564]

Romanii pot sustine online initiativele cetatenesti europene. Ce conditii trebuie indeplinite?

Cetatenii romani pot sustine propunerile europene de initiativa cetateneasca in doar cateva minute, prin internet. Pentru a reglementa aceasta situatie, in ultimii ani au fost emise mai multe acte normative dintre care cel mai recent a intrat in vigoare la mijlocul lunii aprilie.

Autor -- Alina Botezatu --  1 Mai 2014  -- publicat prima data pe juridice.ro

Conform HG nr. 717/2012, cetatenii romani au dreptul sa sustina initiativele europene, incepand cu 25 iulie 2012. 

Astfel, prin hotararea din iulie 2012, Executivul a stabilit masurile necesare pentru aplicarea in tara noastra a urmatoarelor doua reglementari europene:

• Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 februarie 2011 privind initiativa cetateneasca, care a intrat in vigoare pe 1 aprilie 2012,
• Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 1.179/2011 al Comisiei din 17 noiembrie 2011 de stabilire a unor specificatii tehnice pentru sistemele de colectare online in conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European si al Consiliului privind initiativa cetateneasca.

Cu toate acestea, cetatenii romani isi pot exercita acest drept de-abia de pe 14 aprilie 2014, cand a intrat in vigoare Ordinului MSI nr. 141/2014. Mai exact, acest ordin aproba Normele metodologice privind elementele tehnice si de securitate ale sistemului de colectare online a declaratiilor de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca.
Important! Normelor metodologice privind elementele tehnice si de securitate ale sistemului de colectare online a declaratiilor de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca trebuiau sa fie aprobate, prin ordin al ministrului comunicatiilor si societatii informationale, pana pe 23 august 2012, adica in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a HG nr. 717/2012, insa acestea au intarziat aproximativ un an si opt luni.
Ce conditii trebuie sa indepliniti pentru a sustine o initiativa cetateneasca?
Potrivit prevederilor Tratatului privind Uniunea Europeana, cetatenii romani, la fel ca oricare alt stat european, pot sustine orice initiativa prezentata Comisiei Europene.
In plus, initiativa cetateneasca prezentata CE trebuie sa fie sustinuta de cel putin un milion de semnatari eligibili, provenind din cel putin un sfert dintre toate statele membre. Mai mult, pentru ca voturile din tara noastra sa conteze, initiativa europeana trebuie votata de minimum 24.750 de romani.
Totodata, prin initiativa depusa, Comisia este invitata sa prezinte, in limitele atributiilor sale, orice propunere corespunzatoare privind chestiuni pentru care cetatenii europeni considera ca este necesar un act juridic al Uniunii Europene in vederea punerii in aplicare a tratatelor.
Pentru a putea vota o initiativa europeana, cetatenii romani trebuie sa aiba minimum 18 ani, conform Regulamentului european din februarie 2011.
In plus, ei trebuie sa treaca in declaratiile de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca:

• numele;
• prenumele;
• domiciliul/adresa de rezidenta declarata pe teritoriul Romaniei;
• data nasterii;
• cetatenia;
• codul numeric personal/seria si numarul cartii de identitate sau, dupa caz, ale pasaportului, certificatului de inregistrare ori ale cartii de rezidenta permanenta pentru cetatenii altor state membre ale Uniunii Europene;
• data completarii declaratiei.

In cazul, declaratiilor pe suport hartie, cetatenii trebuie sa le si semneze.
Organizatorii initiativei trebuie sa fie din sapte state europene
Comitetul care prezinta initiativa cetateneasca trebuie sa fie alcatuit din persoane fizice de minimum 18 ani, care provin din cel putin sapte state membre diferite, pentru a incuraja promovarea unor chestiuni de anvergura europeana si a stimula reflectia asupra acestora, se precizeaza in Regulamentul UE nr. 211/2011.
"Pentru a se asigura coerenta si transparenta in legatura cu initiativele propuse de cetateni si pentru a se evita colectarea de semnaturi pentru o propunere de initiativa cetateneasca ce nu indeplineste conditiile prevazute de prezentul regulament, ar trebui sa fie obligatorie inregistrarea unor astfel de initiative pe o pagina de internet pusa la dispozitie de Comisie inainte de colectarea de la cetateni a declaratiilor de sustinere necesare. Toate propunerile de initiative cetatenesti ce indeplinesc conditiile stabilite in prezentul regulament ar trebui inregistrate de Comisie. Dupa inregistrarea propunerii de initiativa cetateneasca, organizatorii pot colecta declaratiile de sustinere din partea cetatenilor", se subliniaza in Regulamentul european in vigoare din aprilie 2012.
Potrivit reglementarilor europene, pentru a inregistra o propunere de initiativa cetateneasca in registrul online al CE, organizatorii trebuie sa furnizeze urmatoarele informatii:

• titlul initiativei cetatenesti propuse, in cel mult 100 de caractere;
• obiectul initiativei, in cel mult 200 de caractere;
• o descriere a obiectivelor propunerii de initiativa cetateneasca pe baza careia Comisia este invitata sa actioneze, in cel mult 500 de caractere;
• dispozitiile tratatelor considerate relevante de catre organizatori pentru actiunea propusa;
• numele complete, adresele postale, cetateniile si datele de nastere ale celor sapte membri ai comitetului cetatenilor, precizand reprezentantul si supleantul sau, precum si adresele lor de e-mail;
• toate sursele de sprijin si de finantare ale propunerii de initiativa cetateneasca la momentul inregistrarii.

In plus, organizatorii pot furniza, intr-o anexa, informatii mai detaliate privind obiectul, obiectivele si contextul propunerii de initiativa cetateneasca, precum si un proiect de act juridic, daca doresc, se mentioneaza in Regulamentul UE nr. 211/2011.
Sistemul de colectare online a declaratiilor de sustinere trebuie certificat
Daca baza de date a sistemului de colectare se afla intr-o locatie aflata pe teritoriul Romaniei, organizatorii initiativei trebuie sa solicite MSI certificarea sistemului de colectare online a declaratiilor de sustinere, conform Ordinului MSI nr. 141/2014.
In plus, sistemul de colectare online utilizat pentru o initiativa cetateneasca ce contine declaratii de sustinere din mai multe state membre va fi certificat doar de statul membru in care vor fi stocate datele obtinute prin sistemul de colectare online.
"Organizatorii vor solicita Ministerului certificarea conformitatii sistemului de colectare online cu 30 de zile inainte de inceperea colectarii declaratiilor de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca. Organizatorii au responsabilitatea intocmirii planului de securitate al sistemului utilizat si sunt obligati sa solicite Autoritatii certificarea sistemului chiar daca utilizeaza solutia software pusa la dispozitie de catre Comisie. In cazul in care software-ul nu este modificat, se va verifica doar siguranta infrastructurii - aspectele legate de partea hardware, mediul de gazduire etc. Autoritatea recunoaste certificatele eliberate de celelalte autoritati competente din alte state membre", se precizeaza in recentul act normativ.
Astfel, Normele aplicabile din 14 aprilie vizeaza declaratiile de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca colectate printr-un sistem de colectare online, a carui baza de date este stocata intr-o locatie aflata pe teritoriul Romaniei.
Concret, sistemul de colectare online trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

• formularele de declaratie de sustinere online sa fie depuse doar de catre persoanele fizice;
• datele furnizate online sa fie colectate si stocate astfel incat sa se asigure, printre altele, ca acestea nu pot fi modificate sau utilizate in orice alt scop decat cel indicat, si anume sustinerea unei anumite initiative cetatenesti, si vor fi protejate datele cu caracter personal;
• sa fie asigurat impotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii accidentale, modificarii, divulgarii neautorizate sau accesului neautorizat;
• sa genereze formulare de declaratii de sustinere intr-o forma care sa respecte modelele prevazute in anexa III la Regulamentul (UE) nr. 211/2011.

In cazul in care sistemul informatic respecta conditiile de mai sus, atunci Ministerul Informatiei elibereaza un certificat de confirmare a conformitatii sistemelor de colectare online a declaratiilor de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca, conform modelului prezentat in Regulamentul (UE) nr. 211/2011.
"Un sistem poate fi certificat doar pentru o singura initiativa cetateneasca. In cazul in care organizatorii doresc sa utilizeze acelasi sistem pentru o noua initiativa, ei au obligatia de a-si certifica sistemul inca o data pentru aceasta initiativa", conform Ordinul MSI nr 141/2014.
In plus, pentru a se asigura securitatea, sistemul de colectare online a declaratiilor de sustinere trebuie:

• sa asigure confidentialitatea si integritatea comunicatiilor electronice;
• sa asigure securitatea bazei de date si a integritatii datelor;
• sa asigure autenticitatea datelor;
• sa asigure protectia datelor cu caracter personal;
• sa detecteze, monitorizeze si impiedice accesul neautorizat in sistem;
• sa restaureze informatiile gestionate de sistem in cazul unor calamitati naturale si evenimente imprevizibile;
• sa gestioneze si sa administreze sistemul informatic;
• sa includa orice alte activitati sau masuri tehnice intreprinse pentru operarea in siguranta a sistemului.

Pe langa indeplinirea acestor conditii, sistemul va fi auditat de catre o persoana certificata ca auditor de sisteme informatice.
Conform recentului Ordin al Ministerului Informatiei, documentele necesare pentru certificarea sistemului utilizat sunt intocmite intr-un singur exemplar, in limba romana:

• cererea adresata in acest scop MSI;
• dovada calitatii de operator de date cu caracter personal;
• copia de pe inregistrarea propunerii de initiativa cetateneasca in registrul Comisiei;
• descrierea functionala a sistemului informatic;
• planul de securitate al sistemului informatic, semnat de catre organizator;
• opinia de audit asupra planului de securitate prevazut la art. 8 si a solutiei informatice prin intermediul careia este oferit sistemul de colectare online a declaratiilor de sustinere;
• o declaratie in care este exprimata independenta auditorului fata de sistemul informatic auditat.

Daca sistemul indeplineste conditiile legale, Ministerul Informatiei elibereaza un certificat de confirmare a conformitatii sistemului de colectare online a declaratiilor de sustinere in termen de 30 de zile de la data la care organizatorii initiativei cetatenesti au solicitat certificarea acestuia si au prezentat toate documentele necesare pentru certificare, potrivit recentului act normativ.
Organizatorul va primi acest certificat in termen de 3 zile calendaristice, se mentioneaza in Ordinul MSI nr 141/2014.
"Certificatul de confirmare a conformitatii este valabil pe o perioada de 12 luni de la data emiterii sale. Certificatul de confirmare a conformitatii eliberat nu este transmisibil", se subliniaza in actul normativ intrat in vigoare la 14 aprilie 2014.
Ministerul de Interne trebuie sa verifice daca declaratiile de sustinere respecta reglementarile   
Conform Regulamentului european 211/2011, in termen de cel mult trei luni de la primirea cererii, autoritatile competente verifica declaratiile de sustinere depuse prin efectuarea unor controale corespunzatoare, in conformitate cu dreptul si practicile interne, dupa caz.
In Romania, aceasta verificare o face Ministerul Administratiei si Internelor, prin intermediul Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) si al Inspectoratului General pentru Imigrari. In plus, dupa verificare, aceste autoritati elibereaza organizatorilor un certificat, in care consemneaza numarul de declaratii de sustinere valabile in Romania.
Pentru a verifica declaratiile de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca prezentate de organizator, reprezentantii MAI vor analiza, daca sunt indeplinite conditiile de colectare si de validitate a datelor din Regulamentul european din 2011, conform Ordinului MAI nr. 234/2012, care a intrat in vigoare pe 8 octombrie 2012.
"Nu se solicita autentificarea semnaturilor in scopul verificarii declaratiilor de sustinere", se subliniaza in Regulamentul UE 211/2011.
In plus, pentru colectarea acestor date, organizatorii trebuie sa respecte Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date si Instructiunile ministrului administratiei si internelor nr. 27/2010 privind masurile de natura organizatorica si tehnica pentru asigurarea securitatii prelucrarilor de date cu caracter personal efectuate de catre structurile/unitatile MAI, se mai scrie in Ordinul MAI din octombrie 2012.
"Certificatul de confirmare a numarului de declaratii de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca valabile pentru Romania se elibereaza in termen de 3 luni de la data primirii cererii de verificare a declaratiilor, in forma prezentata in anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 211/2011, sub semnatura ministrului administratiei si internelor", se mentioneaza in Ordinul MAI nr. 234/2012.
Dupa eliberarea certificatului de confirmare, autoritatile din MAI trebuie sa distruga declaratiile de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca sau eventualele copii ale acestora, conform Regulamentul (UE) nr. 211/2011.
Pentru a se verifica datele, declaratiile de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca colectate de catre organizatori trebuie transmise DEPABD, in urmatoarele modalitati:

• pe suport hartie, prin formularul de declaratie de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca, completat;
• in format electronic, interoperabil, sub forma unui fisier de tip. csv/.xml, extras pentru Romania din sistemul de colectare online utilizat de organizatori.