Cetatenii statelor UE nu vor putea reclama institutiile Uniunii la CEDO

de Claudiu Zamfir     preluare de pe HotNews.ro

Duminică, 28 decembrie 2014, 17:07 Actualitate

Razboiul european al palatelor de justitie

Foto: Comisia Europeana/Wikipedia

Curtea de Justitie a Uniunii Europene a luat recent una dintre cele mai importante decizii ale anului 2014: cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene nu vor putea reclama institutiile UE si legislatia comunitara la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Romania sustinuse aderarea UE la CEDO si posibilitatea ca legislatia comunitara sa fie batuta de instanta de la Strasbourg, insa curtea de la Luxemburg s-a opus.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), cu sediul la Luxemburg, a respins ca inadmisibil , in 18 decembrie, un proiect de acord inaintat de Comisia Europeana, privind aderarea UE la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (CEDO), dupa care functioneaza Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) cu sediul la Strasbourg. In timp ce CJUE are jurisdictie doar asupra celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, conventia CEDO se aplica asupra a 47 de state, membre ale Consiliului Europei, printre care tarile UE, precum si state ca Rusia, Turcia, Azerbaidjan.

Decizia CJUE adanceste falia dintre institutiile Uniunii Europene si cele ale sistemului Consiliului Europei, in pofida faptului ca statele membre UE sunt membre si ale Consiliului Europei. Practic, statele UE se vor supune atat dreptului Uniunii Europene cat si jursprudentei CEDO.

Mergand mai departe, cetatenii statelor UE, inclusiv romanii, vor putea sa atace in contiuare deciziile instantelor romanesti si legislatia romaneasca la CEDO, dar si sa sesizeze CJUE (cu intrebari preliminare prin intermediul instantelor nationale). In schimb, cetatenii statelor membre UE (inclusiv romanii) nu vor putea reclama institiutiile Uniunii Europene si functionarea legislatiei comunitare la CEDO.

Cu toate acestea, in raport atat cu statele membre UE cat si cu institiutiile Umniunii Europene, cetatenii din statele membre UE au mai departe de partea lor un alt document care le apara drepturile: Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

In anul 2000, Uniunea Europeana (prin Parlamentul European, Consiliul UE si Comisia Europeana) Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene si Comisia a adoptat Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. In 2009, Tratatul de la Lisabona i-a oferit acestei carte valoare juridica de tratat, fiind obligatorie pe intregul cuprins al UE.

Potrivit unor experti consultati de HotNews, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ofera cetatenilor drepturi mai mari decat conventia CEDO. Carta UE este, de asemenea, mai restructiva decat conventia CEDO pentru statele membre UE.

Avizul negativ dat de CJUE procesului de aderare a UE la CEDO pecetluieste, insa, rivalitatea intre instanta de la Luxemburg si cea de la Strasbourg. Consecinta principala asupra cetateanului european rezida in refuzul constituirii unei cai de atac in plus impotriva institutiilor UE.

• De unde a pornit "razboiul european al palatelor"

documente

avizCJUE

(28 Dec 2014) DOC, 366KB

Chestiunea aderarii Uniunii Europene la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale este veche. In anul 1996, Curtea de Justitie a UE  - instanta blocului comunitar - a considerat ca Comunitatea Europeana (de atunci) nu avea competenta de a adera la CEDO.

Revenind la procesul de aderare a UE la CEDO, documentele de baza adoptate ulterior la nivel comunitar, culminand cu Tratatul de la Lisabona  (intrat in vigoare din 1 decembrie 2009) care a inchegat Uniunea Europeana, asa cum este ea acum, a deschis insa o portita de aderare a UE la CEDO. Cu conditia ca instanta UE sa fie de acord.

Astfel, Comisia Europeana (Guvernul UE) a recomandat aderarea blocului comunitar la CEDO. In 4 iunie 2010, Consiliul Uniunii Europene (un fel de camera superioara a Legislativului european, cam cum e Senatul pentru Romania), care reuneste statele membre la nivel de ministri de resort, a autorizat executivul Uniunii Europene (Comisia) sa deschida negocierile in vederea unui acord de aderare a UE la CEDO.

In 5 aprilie 2013, Comisia Europeana a dus negocierile la bun sfarsit, cu un acord privind proiectele de instrumente de aderare.
Aderarea UE la CEDO mai statea in decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cu sediul la Luxemburg.

In acest sens, in 4 iulie 2013, guvernul UE s-a adresat instantei UE pentru a obtine avizul acesteia cu privire la compatibilitatea acordului de aderare la CEDO cu dreptul Uniunii Europene.

"Curtea concluzioneaza ca proiectul de acord privind aderarea Uniunii Europene la CEDO nu este compatibil cu dispozitiile dreptului Uniunii", a decis CJUE, in 18 decembrie 2014.

Motivele Curtii de la Luxemburg pentru respingerea aderarii UE la CEDO tin de o serie intreaga de aspecte, printre care:

•  La CEDO adera doar state, iar Uniunea Europeana "nu poate fi considerata ca fiind un stat".  "Aceasta aderare trebuie sa tina seama de caracteristicile particulare ale Uniunii, ceea ce este tocmai ceea ce impun conditiile pe care tratatele insele le-au prevazut in vederea aderarii".
• Aderarea este susceptibil sa aduca atingere caracteristicilor specifice si autonomiei dreptului Uniunii si nu previne riscul de a aduce atingere principiului increderii reciproce intre statele membre in dreptul Uniunii.
• Aderarea este susceptibila sa aduca atingere articolului 344 din Tratatul prifind Functionarea UE, deoarece nu exclude posibilitatea ca litigiile dintre statele membre sau dintre acestea si Uniune referitoare la aplicarea CEDO in domeniul de aplicare material al dreptului Uniunii sa fie deduse judecatii Curtii Europene a Drepturilor Omului.
• Acordul de aderare nu prevede modalitati de functionare a mecanismului coparatului si a procedurii implicarii prealabile a Curtii care sa permita conservarea caracteristicilor specifice ale Uniunii si ale dreptului sau.
• Acordul de aderare a UE la CEDO nu tine seama de caracteristicile specifice ale dreptului Uniunii in ceea ce priveste controlul jurisdictional al actelor, actiunilor sau omisiunilor in materie de Politica Externa si Securitate  Comuna (PESC), deoarece incredinteaza controlul jurisdictional al unora dintre aceste acte, actiuni sau omisiuni exclusiv unui organ extern Uniunii.
• CJUE subliniaza ca, in masura in care conventia CEDO confera partilor contractante posibilitatea de a prevedea standarde de protectie mai ridicate decat cele garantate de conventie, trebuie sa se asigure o coordonare intre CEDO si Carta drepturilor fndamentale a UE. Astfel, atunci cand drepturile recunoscute de carta UE corespund unor drepturi garantate de CEDO, "posibilitatea conferita de CEDO statelor membre trebuie sa ramana limitata la ceea ce este necesar pentru a evita compromiterea nivelului de protectie prevazut de carta, precum si suprematia, unitatea si caracterul efectiv al dreptului Uniunii". Curtea de Justitei a UE constata, insa, ca in proiectul acorduluid e a derare a UE la CEDO nu s-a prevazut nicio dispozitie pentru a asigura coordonarea intre Carta UE si conventia CEDO.

Romania sustinea aderarea UE la CEDO

Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene loveste si pozitia Romaniei, care sustinea aderarea UE la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si implicit posibilitatea judecarii litigiilor intre cetateni si institutiile UE la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

"Cred ca este fara indoiala cea mai importanta decizie a CJUE de anul acesta. Ea va naste multe ecouri in spatiul juridic international", a declarat, pentru HotNews, agentul Romaniei la CJUE, Razvan Horatiu Radu.

Subsecretarul de stat din Ministerul roman al Afacerilor Externe, care a fost, o buna perioada, si agentul Romaniei la CEDO, considera ca un aviza favorabil al CJUE pentru aderarea UE la CEDO "ar fi avut un impact si mai important  asupra sistemului european de protectie a drepturilor omului".

Noi am subliniat si in pledoaria din fata Curtii de Justitie ca mecanismul de protectie a drepturilor omului instituit la nivelul Consiliului Europei (sistemul in care functioneaza CEDO - n.r.) este cel mai bun dintre cele existente in lume. Cu siguranta un aviz favorabil ar fi reprezentat o imbunatatire a nivelului de protectie in spatiul european", a mai spus Radu.

El a avertizat ca lipsa unei solutii favorabile a Curtii de Justitie poate determina intarzierea procesului de aderare a UE la CEDO cu cativa ani.

"Procesul de negociere a fost unul foarte complicat, de lunga durata iar reluarea lui presupune reluarea procedurilor in privinta noilor amendamente propuse de Curte. In ce ma priveste eu am sperat ca dialogul judiciar va crea premisele necesare pentru incheierea cu succes a procesului de aderare a UE la CEDO, proces care a avut in spate vointa politica a statelor membre si a organizatiilor internationale implicate", a mai spus subsecretaru de stat Razvan Horatiu Radu, actualmente agentul guvernamental la CJUE.

Citeste si:

Curtea de Justitie a UE: Strainii care merg in Germania sa ia ajutor social fara sa-si caute de munca nu primesc nimic. Cazul unei romance cu 3 clase se rostogoleste in UE

BREAKING NEWS: Astazi presedintele Braziliei a promulgat legea custodiei fizice comune

Buna ziua,

Avem placerea sa va informam astazi presedintele Braziliei (d-na Dilma Rousseff) a promulgat legea custodiei fizice comune.

Brazilia este a sasea putere mondiala a lumii si una dintre economiile cu cea mai mare crestere economica. Brazilia a adoptat acum cativa ani si o lege privitoare la contracararea fenomenului de alienare parentala, lege care in prezent este luata drept model de alte tari.

Cu deosebită considerație,

Colectivul ARPCC

---------------------

• Textul original al legii in portugheza: http://goo.gl/pNrjym
• Textul tradus automat de catre google translate http://goo.gl/kyBeu1

Mai multe detalii (text în engleză)

Brazil: Civil Code Amendment Changes Joint Custody Rules

http://goo.gl/DezZso 

(Dec 04, 2014) On November 26, 2014, the Brazilian Federal Senate approved an amendment to articles 1,583, 1,584, 1,585 and 1,634 of the Civil Code (Códico Civil [C.C.], Lei No. 10.406, de 10 de Janeiro de 2002, PLANALTO). Among the changes is an amendment to paragraph 2 of article 1,584 that will establish that when there is no agreement between the mother and the father on the custody of a child, and both parents are able to exercise parental authority, joint custody will be applied unless one of the parents declares to the judge that he or she does not want custody. (PLC – Projeto de Lei da Câmara [text of the draft legislation], No. 117 de 2013 (Dec. 5, 2013), Senado Federal website.) Before the amendment, joint custody was applied only when possible, rather than being the default choice.

Furthermore, an amendment to paragraph 3 of article 1,584, which establishes the duties of the father and the mother and the periods the child stays with each parent under joint custody, provides that there must be a balanced division of the time the child spends with each parent. (Id.) Before the amendment, there was no definition of such time periods.

The amendment now awaits the signature of Brazilian president Dima Roussef to enter into force. (Cristiane Jungblut, Senado Aprova Projeto Que Obriga a Guarda Compartilhada Mesmo em Disputa dos Pais, O GLOBO ( Nov. 26, 2014).)

[ngo2667]

Ce pot sa fac daca am divortat iar mama minorului mi-a ascuns ca fiul meu are un handicap, ia pensie de handicap,nu ma lasa sa-l vizitez?

RASPUNS:

Este important sa va luati un avocat care sa va sfatuiasca privitor la probatoriu. Ne puneti intrebari foarte specifice, din pacate. Daca a judecati asigurati-va ca cereti reinstaurarea custodiei comune (autoritatii parentale comune). Astfel veti putea, odata identificata gradinita unde este copilul, sa o notificati sa nu mai dea acordul pentru mutarea gradinitiei in alta parte. Schmbarea unitatii de invatamant este o decizie importanta pe care, daca aveti custodie comuna, mama nu are voie sa o ia fara acordul dvs.

Privitor la programul de vizita puteti cere ca preluarea sa se faca in locuri neutre (e.g. la sediul DGASPC) cu obligatia pentru mama sa aduca copilul la sediul DGASPC. Astfel se poate proba reaua credinta a mamei daca aceasta nu aduce copilul. Puteti cere de asemenea monitorizarea de catre DGASCP (direct la ei dar si prin instanta – pentru aceasta trebuie sa aprobati cu documentele emise de catre executor si respectiv cu martori ca vi se impiedica punerea in aplicare a prograului de legaturi personale.

Cu deosebită considerație,

Cătălin Bogdan

*************

Buna ziua,am o intrebare am divortat de fosta sotie din anul 2011 in urma divortului s-a stabilit domiciliul minorului in varsta de 3 ani jumate in prezent la mama sa dar si un program de vizitare in care-l pot gazdui pe minor la domiciliul meu si obligarea mamei de a ma informa de starea minorului de sanatate trimestrial.Mentionez ca din anul 2011 pana in 2014 in prezent mama refuza sa-mi acorde minorul in programul de vizitare si recent am aflat ca minorul este bolnav mai are putin si ajunge la o boala grava de autism.Mama acestuia refuza sa administreze medicamente minorului desi i-au fost prescrise de medici de bebelas dar aceasta refuza deoarece nu este adepta medicamentelor.Am apelat la executor judecatoresc in zadar deoarece a plecat de la domiciliu cu minorul,am fost cu martori in zadar nu a iesit cu minorul a iesit doar ea cu agresiuni verbale,am initiat o plangere penala la care acum procurorul urmeaza sa o citeze pt declaratie.Ce pot sa fac sa-mi salvez fiul sa-l tratez?Acum ne judecam pentru stabilirea unui alt program de vizitare mai lung dar si cu posibilitatea mutarii domiciliului minorului la tata la mine.Mai exact ce mai trebuie sa fac?ce probe sa mai depun la dosar?am sanse sa iau copilul la mine?Mentionez ca mai am un fiu mai mic de o luna si o sotie care este la facultate de asistenta medicala si copilul ar fi intr-o terapie atat la medici cat si acasa deoarece sotia mea face practica in spital cu copii de aceste probleme de sanatate.
>>>>>>>>>>>>>> intrebarile sunt prea particulare, omul nu este in tara, a raspuns a doua sotie

Buna ziua,
Va rog sa ma lamuriti ce pot sa fac daca am divortat iar mama minorului mi-a ascuns timp de 3 ani ca fiul meu are un handicap cod 6 si ia o pensie de handicap,nu ma lasa sa-l vizitez,am fracut mai multe plangeri penale...fara rost...si mai nou il inscrie la gradinite de care eu nu stiu fara acordul meu fiind gradinite de pocaiti.
CE POT FACE IMPOTRIVA GRADINITEI?DAR A EI?
MULTUMESC.

>>>>>>>>>>>>>> intrebare recenta pusa pe 20.12.2014

Colectivul ARPCC


ref. [ngo1613]

Decizie judecatoreasca de combatere a alienarii parentale

Avem placerea sa facem cunoscut publicului o sentinta interesanta prin care Judecatoria Sector 5 Bucuresti a impus ca programul de legaturi parentale dintre copilul alienat si parintele nerezidetn sa se desfasoare intr-un spatiu supravegheat, pus la dispozitie de catre DGASPC Sector 5
Colectivul ARPCC

Raportul de evaluare psihologica care a stat la baza sentintei a fost publicat de noi aici
Minuta sentintei se poate consulta in ECRIS aici (dosar 16666/302/2013)

Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea principală restrânsă. Admite în parte cererea reconvenţională. Modifică în parte programul de vizitare stabilit prin sentinţa civilă nr.8378/27.10.2011 pronunţată de Judecătoria sectorului 5 în dosarul nr.15660/302/2010 şi încuviinţează ca reclamantul să aibă legături personale cu minora Brînzan Maria-Cătălina, născută la data de 01.06.2010, conform următorului program: - o perioadă de 2 luni de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe în fiecare sâmbătă din lună, de la ora 10 la ora 13, într-un spaţiu adecvat pus la dispoziţie de Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5, sub supravegherea şi consilierea unui psiholog autorizat desemnat de către directorul DGASPC Sector 5 fie dintre salariaţii instituţiei, fie dintre colaboratorii externi. Minora va fi adusă/luată la/de la locul desfăşurării vizitelor de către mamă sau de bunica maternă. - ulterior acestei perioade, pentru o perioadă de 2 luni : în fiecare zi de joi între orele 17.00 şi 18.00, câte două sâmbete pe lună (prima şi a treia), de la ora 10.00 la ora 18.00 şi câte două duminici pe lună (a doua şi a patra), de la ora 10.00 la ora 19.30, cu posibilitatea de lua minora la domiciliul tatălui şi obligaţia de a readuce minora la domiciliul său la finalul programului de vizitare; - ulterior acestei perioade: primul şi al treilea week-end din fiecare lună, de vineri ora 17.30 până duminică ora 18.00; în ziua de joi din a doua şi a patra săptămână a lunii de la ora 17.00 la ora 19.30; prima zi de Crăciun şi a doua zi de Paşti în anii pari între orele 10.00-18.00, ziua de 24 decembrie şi prima zi de Paşti în anii impari, între orele 10.00-18.00; ziua de 01 ianuarie în anii impari între orele 10.00-18.00, în ziua de 27 septembrie (ziua de naştere a tatălui) între orele 17.00-19.30, în perioada în care minora se află în grija mamei; 3 săptămâni în vacanţa de vară, în perioada 16 august ora 17.00 – 06 septembrie ora 18.00; primele 3 zile din vacanţa de iarnă şi din cea de primăvară începând cu ora 17.00 a primei zile şi până la ora 18.00 a celei de-a treia zile, cu posibilitatea de lua minora la domiciliul mamei şi obligaţia de a readuce minora la domiciliul său la finalul programului de vizitare. De asemenea, tatăl are dreptul de a participa la aniversarea zilei de naştere a minorei (01 iunie) şi a zilelor onomastice (15 august şi 08 septembrie), indiferent de locaţia celebrării acestora, în perioada în care minora se află în grija mamei. Prezenta hotărâre se va comunica DGASPC Sector 5. Respinge cererile părţilor privind cheltuielile de judecată ca neîntemeiate . Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică azi, 23.10.2014.  Document: Hotarâre  7329/2014  23.10.2014




ref. [ngo2095]

in memoriam - Anna Frank - Doodle by Google

Google omagiaza azi a 119-ea aniversare a nasterii Annei.

Mai putin cunoscuta decat tatal ei Sigmund, Anna Freud a ramas in istoria umanitatii (si a custodiei comune) prin faptul ca a definit pentru prima data notiunea de interes superior al copilului (best child interest) notiune care a rasturnat prezumtia anilor tandri ce a guvenat a doua parte a secolului 19 si intregul secol 20. mai multe detalii aici http://goo.gl/cW2Oxj

Google has celebrated the 119th birthday of child psychologist Anna Freud, with a colourful doodle on its homepage. The doodle is a playful interpretation of Freud’s legacy, using multi-coloured shapes to reflect the complexity of her trade and the youth of her patients.

(mai multe detalii aici: http://goo.gl/cW2Oxj) 

Colectivul ARPCC

Este Planul Parental o Tranzactie? Raspuns: DA

Buna ziua,
Sunt in proces cu fosta mea concubina in privinta planului parental, autoritatii tutelare si a locuintei minorului ce s-a nascut in urma acestei relatii.
1) Instanta a respins planul parental nemotivand aceasta respingere ci doar pur si simplu a achiesat la concluziile scrise depuse dupa incheierea dezbaterilor orale, si a mentionat in considerente ca planul parental este "o tranzactie" si ea(instanta) nu poate suplini vointa unuia dintre parinti.
1a) Intrebare: este planul parental o adevarata tranzactie? cum pot combate aceasta ineptie, deoarece tranzactia este benefica partilor intr-un contract iar in cazul de fata este benefica in special minorului care are un parinte imbecil si nu intelege la ce e bun planul.
2) Instanta decide ca locuinta minorului va fi la mama. !!! fara a indica adresa de unde voi putea lua minorul dar, nu spune unde va locui mama, daca intr-un canal sau la amantii sai sau la o bunica bolnava ....
2b) Intrebare: Cum pot face sa determin instanta sa-i ofere fiului meu o locuinta stabila-statornica, adica sa decida clar adresa locatiei? am mai intrebat si in ultima vreme este o practica a instantei de a nu indica adresa exacta pentru nu a incalca libera circulatie a mamei!! o alta ineptie. aici nu e vorba de mama....ci de copil .
3) Autoritatea tutelara au stabilit-o in comun....bine ca-i obliga legea ! ca dupa capul unui procent considerabil de judecatori imbecili si nepregatiti( ar trebui adaugata si o exceptie de incompetenta in Codul de proc civ) am merge ca inainte .
4) Autoritatea tutelara = incredintare?? pentru ca daca eu am un program de vizita de doua zile pe luna, duminica intre 11- 17 , cum mai pot avea grija de copil, cum o sa-l pot supraveghea sau cum o sa-mi exercit obligatiile care, in instanta, mama spune ca nu mi le-am respectat. ( ex: nu stiu ca fiului meu ii plac bomboanele"haribo" si nu i-am cumparat niciodata, etc) obligatii pe care instanta le-a interpretat ca sunt esentiale, adica nu stiu nimic despre copilul meu .

Asteptand cu interes raspunsul dvs. va multumesc ca ne sunteti aproape!

RAA, BUCURESTI
(un sunet care nu se potriveste intr-o melodie proasta, un parinte fericit ca are un copil, dar indignat de mentalitatea celor care nu au nimic in cap si-si dau cu parerea, si totodata deranjat de prostia judecatorilor)

*************************

Buna ziua,

1.      Planul Parental este considerat “tranzacţie” … adică înţelegere între părinţi. Dacă nu e acceptat de ambii instanţa nu poate să îl aprobe. În anumite ţări din străinătate instanţele obligă părinţii să încheie un plan parental sub sancţiunea că dacă părinţii nu încheie una astfel de plan parental de comun acord, instanta a vă aloca custodia comună în mod egal adică 50% timp cu mama şi 50% timp cu tata, lucru care s-ar putea să nu convină niciunuia dintre părinţi. Acest tip de decizie are darul să detensioneze situaţia şi să forţeze părinţii să se medieze şi să facă acest plan parental. Net copilul câştigă pentru că părinţii rezolvă rapid situaţia, se pub bazele unei relaţii mai bune în viitor deoarece durata procedurilor e scurtă şi nu ajung să se "ardă podurile"

2.      Instanţa trebuia să dea locuinţa copilului la o adresă identificabilă fizic. Căutaţi pe blog-ul nostru avizul CSM dat la propunerea de modificare a legii 272/2004. Deja modificată. Clarifică intenţia legiuitorului. Din păcate mulţi judecători nu înţeleg asta. În lipsa unei locuinţe clare  se pot da naştere la abuzuri (vezi părintele rezident să schimbe de 10 ori locuinţa copilului şi dvs să nu vă puteţi opune, sau chiar să nu fie la locul cunoscut de dvs ca locuinţă atunci când mergeţi la program.  Aveţi calea apelului şi a recursului., merită să încercaţi să corectaţi acest lucru.

3.      Ca să motivaţi necesitatea locuinţei aveţi o serie de materiale foarte bune pe blogul nostru sau pe www.arpcc.ro în zona de modele, în zona de jurisprudenţă. Vedeţi şi comentariile din iurispedia.ro Singura cale este să citiţi mult şi să încercaţi să coroboraţi informaţiile apoi să argumentaţi logic în faţa instanţei necesitatea de a se stabili în concret locuinţa. Căutaţi şi în ECRIS sentinţe în care locuinţa se stabileşte la o adresă identificabilă. Arătaţi că legea vă permite să vă opuneţi dacă mută locuinţa în alt oraş de exemplu ori în acest moment instanţa nu a stabilit în ce oraş stă copilul … deci mama, cel puţin teoretic, poate să se mute la 100 km distanţă pt că nimic nu o împiedica să facă asta în sentinţa judecătoriei.

4.      Aveţi dreptate --- prin stabilirea unui program de vizită atât de restrictiv în fapt instanţa vă restrânge nejustificat autoritatea parentală. În teorie aveţi aceleaşi drepturi şi responsabilităţi ca şi mama. În practică nu le aveţi. Este o încălcare a drepturilor omului, a convenţiei privitoare la drepturile copilului, etc. Din păcate judecătorii noştri nu se prind că singura soluţie corectă dpdv legal este să se dea custodie comună fizică – singura care asigură ca nu vi se restrâng drepturile parentale şi singura care (studiile o demonstrează) asigură copilului o relaţie emoţională adecvată cu părintele nerezident.  Noi credem că e o problemă de CEDO: faptul că prin stabilirea unui program de legături personale instanţa vă restrânge nejustificat drepturile parentale. Din păcate din zecile -  sutele de părinţi în situaţia dvs nu am văzut unul să aibă curajul şi tenacitatea să meargă CEDO (procesele durează şi 5-6 ani acolo, costă bani, etc. )

Dacă doriţi să faceţi mai mult decât să vă luptaţi pe cazul personal vă sugerăm să veniţi alături de noi – avem nevoie de oameni care să facă muncă voluntară – şi suntem încă prea puţini. Doar aşa putem schimba societatea – am făcut-o deja dar mai sunt multe de făcut.

Cu deosebită considerație,

Colectivul ARPCC

Raportul consensual coordonat de dr. Warshaw, privitor la timpul parental de minim 35%

Bună ziua,

Avem bucuria de a vă pune la dispoziție un excelent document tradus de către voluntarii ARPCC (tradus circa 50% în prezent, sperăm 100% până la sfârșitul anului). Documentul poate fi consultat aici ->  http://goo.gl/zYacrL

Acest document va sta, probabil, la baza reformării sistemelor juridice din multe țari, inclusiv din România.

Raportul despre care vorbim și pe care avem plăcerea să vi-l punem la dispoziție a fost semnat si asumat de 110 specialiști psihologi, șefi de catedre universitare de psihologie. Certifică încă o data, dacă mai era cazul, că practica instanțelor privitoare la timpul petrecut de copil cu părintele nerezident este o practică daunătoare, neconformă cu nevoile de dezvoltare ale copilului, contrazisă unanim de studiile științifice de calitate (care respectă metodologiile cele mai înalte privitoare la eșantionare, care sunt revizuite de cercetători independenți, etc.). 

Concluzia principală pe care raportul o are este aceea că dacă statul reduce sub 35% timpul parental al copilului cu oricare dintre cei doi părinți, acesta se face în dauna copilului. Desigur vorbim de familiile "normale" în care nu există abuzuri săvârșite de părinte asupra copilului.

Este nevoie ca legislația și jurisprudența din România să se reformeze din acest punct de vedere. Programele de legături personale pe care instanțele (în absența oricărei ghidări legislative sau jurisprudențiale) le oferă copiilor din familiile aflate în divorț sunt insuficiente pentru a prezerva și dezvolta relația copilului cu părintele nerezident lucru care duce (chiar și atunci când nu vorbim de alienare) la îndepărtarea emoțională dintre copil și părintele cu care nu locuiește în mod statornic.

Cu deosebită consideraţie,

Colectivul ARPCC


*** SUMAR ***

Prezentul articol abordează două aspecte centrale, şi anume, cât timp trebuie să petreacă copiii de vârste fragede în grija aceluiaşi părinte sau dacă timpul trebuie împărţit cât mai echilibrat între ambii părinţi; iar al doilea aspect abordat încearcă să răspundă la întrebarea dacă este indicat pentru copiii cu vârste sub 4 ani să doarmă peste noapte în acelaşi cămin sau pot petrece nopţile în casele ambilor părinţi. Părerea generală a unui grup de cercetători şi medici specialişti recunoscuţi este că, în condiţii normale, probele existente susţin faptul că, în cazul părinţilor care locuiesc separat, copiii cu vârste sub 4 ani pot locui la ambii părinţi. Existenţa unor studii bine documentate ce indică o vulnerabilitate a relaţiei tată-copil în rândul părinţilor care nu se căsătoresc niciodată sau al părinţilor divorţaţi, a studiilor care identifică statul peste noate drept un factor de protecţie, asociat cu o implicare mai mare din partea tatălui în creşterea copilului şi numărul redus de cazuri în care tatăl renunţă la a se implica în creşterea copilului, precum şi absenţa studiilor care să demonstreze orice risc rezultat din statul peste noapte la celălalt părinte ar trebui să-i determine legiuitorii şi factorii de decizie să admită că dezvoltarea relaţiei dintre tată şi copilul de vârstă fragedă poate avea de suferit dacă acesta din urmă este lipsit de posibilitatea de a sta peste noapte şi în locuinţa tatălui. Nu există suficiente dovezi care să justifice amânarea acordării posibilităţii de implicare frecventă şi regulată a ambilor părinţi în viaţa bebeluşilor şi a copiilor de vârste mici, incluzând aici şi petrecerea timpului de peste noapte. Consideraţiile teoretice şi practice care sprijină ideea de petrecere a nopţilor de către copiii de vârste fragede cu fiecare dintre părinţi sunt mult mai numeroase decât temerile că acest lucru poate pune în pericol dezvoltarea copiilor.

Jurisprudentă: Sentințe în care părintele alienator a fost amendat

Enumerăm câteva sentinţe în care părintelui care a obstrucționat programul de legături personale i-au fost aplicate penalități, conform Art.905 NCPC. Toate acestea le regăsiți și în culegerea de jurisprudență online creată de ARPCC si disponibilă la adresa web www.arpcc.ro/jurisprudenta

Instanţa	Dosar	Observaţii	Link
Judecătoria Nasaud	2933/265/2013	Instanța a stabilit în mod corect penalități pe zi de întarziere până la predarea minorului de către tată către mamă, ca urmare a stabilirii domiciliului la aceasta	Sentință
Judecătoria Pitesti	25244/280/2013	Instanța a stabilit în mod corect penalități pe zi de întârziere până la îndeplinirea programului de legături personale, în ciuda faptului ca minorul refuză îndeplinirea acestui program	Sentință
Judecătoria Caracal	239/207/2014	Instanța a stabilit suma finală a penalităților cf art.909 ncpc	Sentință
Judecătoria Fagaras	394/226/2014	Instanța a stabilit penalități cf art.905	Sentință
Judecătoria Brezoi	935/198/2013	Instanța a stabilit penalități cf art.905	Sentință
Judecătoria Tecuci	1440/324/2013	Instanța a stabilit penalități cf art.905	Sentință
Judecătoria Fagaras	1456/226/2014	Instanța a stabilit penalități cf art.905	Sentință
Judecătoria Onesti	2937/270/2014	Instanța a stabilit penalități de 1000 ron pe zi de întârziere, cf art.905	Sentință
Judecătoria Sector 4	3386/4/2014	Instanța a stabilit penalități, cf art.905	Sentință
Judecătoria Turda	3923/328/2013	Instanța a stabilit penalități, cf art.905	Sentință
Judecătoria Campina	4694/201/2014	Instanța a stabilit penalități, cf art.905	Sentință
Judecătoria Buzau	4695/200/2014	Instanța a stabilit penalități, cf art.905	Sentință
Judecătoria Fagaras	5351/226/2013	Instanța a stabilit penalități, cf art.905	Sentință
Judecătoria Sector 4	6196/4/2014	Instanța a stabilit penalități, cf art.905	Sentință
Judecătoria Buzau	7282/200/2013	Instanța a stabilit penalități, cf art.905	Sentință
Judecătoria Focsani	12736/231/2013	Instanța a stabilit penalități, cf art.905	Sentință
Judecătoria Iasi	30651/245/2014	Instanța a stabilit penalități, cf art.905	Sentință

Colectivul ARPCC

[ngo2544]

Demersuri ale Organizației Colibri în Italia spre o implementare "de facto" a custodiei comune fizice

Miscari interesate in Italia (citez din mesajul presedintelui federatiei europene COLIBRI):

1. curtea din Perugia a incheiat un protocol cu organizatia COLIBRI Italia care implica o anume preferinta pentru planurile parentale de tip 50%-50%

2. lega privitoare la mediere si rezolvarea extrajudiciara a conflictelor include fraza precum ca "AVOCATII SUNT OBLIGATI SA INFORMEZE PARINTII DESPRE IMPORTANTA CA FIECARE DINTRE EI SA PETREACA UN TIMP ADECVAT CU COPILUL" - este prima data in Italia ca legea vorbeste in concret despre timpul parental si nu generic despre RELATII PERSONALE

3. Exista o discutie in curs intre Ministerul Justitiei si Asociatia Colibri Italia priovitoare la necessitate reconcilierii probelor si studiilor stiintifice (ce recomanda minim 35% din timp - n.t. ) cu legislatia (care nu se pronunta, dand prea des posibilitatea unor abuzuri in sensul unui contact foarte mic intre copil si parintele nerezident)

Colectivul ARPCC

-----Original Message-----
From: [email protected] [mailto:[email protected]] On Behalf Of info.figlipersempre.com
Sent: 11 noiembrie 2014 19:09
To: [email protected]
Subject: something is moving in Italy

1- the court of Perugia has approved,on action of my partner lawyer Pillon, a new protocol including the priority for parental plans with

50-50 time division.

2-The new italian law regarding extrajudicial negotiation includes the sentence : THE LAWYERS MUST INFORM THE PARENTS ABOUT THE IMPORTANCE OF SPENDING ADEQUATE TIMES WITH THE CHILDREN.

It's the first time that we talk of times and not of relation

3- The ministry of justice will answer officially to my question about the wall between scientific evidences and juridical habits in the field of separations.

Vittorio Vezzetti

Legea nr. 91/2014 privind acordarea unei zile lucratoare libere pe an pentru ingrijirea sanatatii copilului

Avem plăcerea să informăm cititrii privitor la promulgarea legii 91/2014 privind acordarea unei zile lucratoare libere pe an pentru îngrijirea sănătăţii copilului.

Textul legii este disponibil aici http://tinyurl.com/llvqy7f Normele metodologice sunt disponibile aici: http://tinyurl.com/k5vk58y

Colectivul ARPCC


Legea nr. 91/2014 privind acordarea unei zile lucratoare libere pe an pentru ingrijirea sanatatii copilului a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 496, din 3 iulie 2014.

ref. [ngo091]

Cum ne despartim fara sa traumatizam copiii -- interviu cu judecatoarea Dana Pantazi (revista Tango)

preluare de pe situl Tango, accept tacit, ref. [ngo1477]

Am pornit discutia cu judecatoarea Dana Pantazi de la cele doua modificari legislative importante care anunta schimbari de perspectiva in vietile noastre de maritate, de insurati... Prin legea 202 din 2010 devine posibil, incepand cu data de 26.11.2010, divortul prin acord, la cererea ambilor soti, indiferent de durata casatoriei si de faptul ca exista minori nascuti în cursul acestei casatorii, fara a se retine vreo culpa... Mai mult, din 26.12.2010, vor intra în vigoare si prevederile din aceeasi lege vizand desfacerea casatoriei prin divort, prin acordul sotilor fara minori, pe cale administrativa, de catre ofiterul starii civile sau pe cale notariala de catre un notar public, care vor emite certificatul de divort. Am rugat-o pe Dana Pantazi sa-mi povesteasca ce facem totusi cu copiii nascuti din dragoste care n-a mai durat... Mai ales ca ea insasi este mama.

In ce lume cresc copiii nostri?
 Am o fetita tare dragalasa, acum e mititica, are 3 ani - mi-a spus judecatoarea. Cat de des ma întreb în ce lume cresc si vor trai copiii nostri? Îmi pun aceasta întrebare în fiecare zi si încerc sa iau deciziile de viata punand atat  interesul ei, cat si al meu, pe acelasi plan. Daca eu nu sunt fericita si multumita, cum ar putea ea sa fie altfel? M-am documentat foarte mult privind etapele dezvoltarii si psihologia copilului, si toate cartile pe care le-am citit, fara exceptie, semnalizeaza faptul ca fiecare copil este ca un burete, absoarbe totul, si bune, si rele. Asa ca mi-am propus sa fiu eu un exemplu bun, în primul rand, pentru ea.
Personal, cred ca e foarte important sa fii cu bebelusul tau cat mai mult timp posibil, în special în primii ani de viata. Nu cred în povestile conform carora, atunci cand ramai în concediu pentru cresterea copilului, te prostesti! Dimpotriva, cred ca ai o sansa unica de a ramane alaturi de copil si a te ocupa de el, de a vedea evolutia spectaculoasa a unui pui de om, de a-l forma, de a-i da toata dragostea si atentia. De toate astea are nevoie un copil mic. si toate aceste lucruri te schimba ca om: devii mult mai responsabil, sau cel putin asa ar trebui sa se întample! Atunci cand însa, din motive financiare, mama nu îsi permite sa stea cu copilul prea mult, evident ca va sti sa aleaga ce este mai bine pentru copilul ei.
 Consider ca legislatia romana este foarte generoasa, atat din punct de vedere al duratei concediului pentru cresterea copilului - 2 ani! - dar si din punct de vedere financiar, în special pentru mamicile care au realizat venituri consistente anterior nasterii. Am prietene plecate în diverse tari, care au dreptul la concediu pentru cresterea copilului doar între 3 si 6 luni, altfel nu au de ales, daca doresc sa-si pastreze locul de munca.

Emotii de judecator
De un an de zile, mi-am reluat activitatea de judecator la Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, dupa o „pauza“ de 4 ani, din care 2 ani am fost detasata în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Directia Afaceri Europene, Relatii Internationale si Programe, iar în urmatorii 2 ani mi-am exercitat - full time - profesia de mamica.
În cadrul instantei unde lucrez în prezent, sunt judecator, printre altele, specializat în litigii de dreptul familiei si cu minori. Asta înseamna ca solutionez dosare avand ca obiect divorturi, încredintari minori, pensii de întretinere, stabilirea programelor de acces la copii, respectiv mentinerea legaturilor personale  între parintele divortat sau separat caruia  nu i s-a acordat custodia copilului minor si acel copil sau copii.
Desi la prima vedere par dosarele cel mai usor de solutionat, personal am convingerea ca ar trebui sa ne aplecam cu o mai mare atentie asupra unor astfel de situatii, în special atunci cand sunt implicati si copiii. Exista judecatori care nu agreeaza ideea de a se specializa si rezolva astfel de dosare, ceea ce este de înteles, în conditiile în care implicarea emotionala este destul de ridicata.
De aceea, specializarea în dreptul familiei implica o instruire si o înclinatie speciale. Principiul specializarii magistratului este impus, de altfel, si de reglementarile internationale în domeniu, reafirmat de organismele de monitorizare a drepturilor copiilor.
 În decursul unui an de zile, pot sa afirm ca am judecat cateva situatii de familie foarte delicate. Desi apreciez ca mi-am pastrat impartialitatea si neutralitatea, nu pot sa afirm ca aceste cazuri nu m-au afectat din punct de vedere emotional. Dimpotriva, în ... 

Cititi restul interviului aici

Afiș despre alienarea parentală

Colectivul ARPCC

Nu mi se permite sa ma intalnesc cu baiatul si nici sa vorbesc la telefon?

INTREBARE:
I. situatia mea e urmatoarea : sunt divortat din 2010, baiatul care acum are aproape 9 ani ( in septembrie ) este in custodia fostei sotii , comform hotararii de divort avem stabilita o tranzactie privind programul de vizita. Dea lungul vremii, si in special in ultimele luni mi se refuza dreptul de a-l vizita, de vorbit la telefon cu baiatul nu am mai vorbit de 3 ani deoarece ia fost schimbat nr de telefon ce il lasasem, iar daca o sun pe fosta sotie sa ma interesez de baiat si sa vorbesc cu el mi se interzice, chiar mi-a facut plangere la politie precum ca o sun si o deranjez.II. tot in hotarea de divort este precizat ca trebuie sa platesc 25% din venitul realizat, ceea ce am facut mereu ... iar in ultima vreme am ramas fara servici si tot platesc lunar cat de mult imi pot permite, chiar daca nu realizez nici un venit si nu am o suma fixa de platit ... fosta sotie santajandu-ma oarecum si mentionand ca nu ma lasa sa imi vad baiatul pana nu ii dau mai multi bani.
    Intrebarea mea este : cui ma pot adresa sau ce pot face pt a-mi putea vedea baiatul ? ( precizez ca am fost la politia pe raza localitatii in care locuieste, raspunsul fiind sa ii aduc mesajele in care eu cer sa il vad si ea ma refuza , desi eu nu am dreptul sa cer de la compania de telefonie acele date )

RASPUNS:

I. pentru faptul ca mama copilului nu respecta programul de relatii personale puteti face urmatoarele:

1. sesizare la serviciul public de asistenta sociala  pentru declansarea unei proceduri de  monitorizare a situatiei pe care o reclamati, potrivit Legii 272/2004 completata si modificata;

2. plangere penala prealabila pentru nerespectarea programului de relatii personale la sectia de politie de la domiciliul mamei copilului ( va este necesar un martor care a vazut ca ati fost de cel putin 2-3 ori sa luati copilul  si nu v-a fost dat; daca acum nu aveti un astfel de martor, mergeti de 2-3 ori cand aveti program cu un prieten pana la domiciliul mamei, solicitati-i acesteia sa va dea copilul iar martorul sa asiste la acest refuz, apoi formulati plangerea si propuneti audierea martorului, plangerea se face intr-un  termen de 3 luni de la data la care a fost savarsita fiecare fapta pe care o reclamati. )

3.  executare silita ( va adresati unui executor judecatoresc caruia trebuie sa-i prezentati hotararea judecatoreasca prin care v-a fost incuviintat programul de relatii personale in copie legalizata de instanta care a pronuntat hotararea.

II.

pentru faptul ca nu realizati venituri,

Incercati sa trimiteti bani pentru copil prin mandat postal, in functie de posibiltatile pe care le aveti.

Aveti obligatia legala de contribui la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copilului. Imprejurarea ca prin hotararea de divort  aveti stabilit un procent de 25% din veniturile realizate si ca nu realizati venituri  nu va exonereaza  de obligatia de intretinere a copilului, pentru ca aveti posibilitatea de a dobandi mijloacele pentru a plati obligatia de intretinere.

Va puteti adresa instantei de judecata pentru modificarea obligatiei de intretinere in sensul ca ea sa se stabiliasca in functie de venitul minim pe economie, acesta fiind practica in situatia debitorilor intretinerii care nu realizeaza venituri.

Colectivul ARPCC

Campanie pentru a merge la vot

ARPCC nu face politică totuşi înţelege că misiunea noastră ca oameni este mai înaltă decât de a fi doar "consumatori" cărora campaniile de marketing (politic sau economic) le vând produse. Credem că oamenii trebuie să nu uite să fie și cetățeni, pentru că înţeleg că implicarea în "treburile cetăţii" aduce bunăstare, pace socială şi o creştere a calităţii vieţii iar neimplicare aduce corupţie şi sărăcie.

Tocmai de aceea ARPCC se alătură campaniei Pro Democraţia şi invită pe toţi părinţii, simpatizanţii şi colabratorii noştrii (avocaţi, mediatori, judecători) să îşi exprime votul. Credem că nu toţi candidaţii sunt făcuţi din acelaşi aluat şi există alegeri care pot fi făcute de cei ce doresc o viaţă mai bună şi o societate mai frumoasă. Votul dvs. este minimul pe care puteţi să îl faceţi. Nu il irosiţi. 

http://youtu.be/d500vR8zVKk 

Vă rugăm să transmiteți prietenilor şi cunoscuţilor dvs. O serie de alte arugmente, vă sunt oferite de figuri publice cunoscute pe situl web yeslavot.stirileprotv.ro sau vreaupresedinte.gandul.info/votesti

Colectivul ARPCC

Raport psihologic care identifica alienare parentala.

Raport psihologic care identifica alienare parentala.
Poate fi consultat aici.
Publicat au acordul parintelui in cauza.

Minuta deciziei instanţei de judecată este disponibilă aici. Textul este acesta:

Solutia pe scurt: Admite în parte cererea principală restrânsă. Admite în parte cererea reconvenţională. Modifică în parte programul de vizitare stabilit prin sentinţa civilă nr.8378/27.10.2011 pronunţată de Judecătoria sectorului 5 în dosarul nr.15660/302/2010 şi încuviinţează ca reclamantul să aibă legături personale cu minora Brînzan Maria-Cătălina, născută la data de 01.06.2010, conform următorului program: - o perioadă de 2 luni de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe în fiecare sâmbătă din lună, de la ora 10 la ora 13, într-un spaţiu adecvat pus la dispoziţie de Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5, sub supravegherea şi consilierea unui psiholog autorizat desemnat de către directorul DGASPC Sector 5 fie dintre salariaţii instituţiei, fie dintre colaboratorii externi. Minora va fi adusă/luată la/de la locul desfăşurării vizitelor de către mamă sau de bunica maternă. - ulterior acestei perioade, pentru o perioadă de 2 luni : în fiecare zi de joi între orele 17.00 şi 18.00, câte două sâmbete pe lună (prima şi a treia), de la ora 10.00 la ora 18.00 şi câte două duminici pe lună (a doua şi a patra), de la ora 10.00 la ora 19.30, cu posibilitatea de lua minora la domiciliul tatălui şi obligaţia de a readuce minora la domiciliul său la finalul programului de vizitare; - ulterior acestei perioade: primul şi al treilea week-end din fiecare lună, de vineri ora 17.30 până duminică ora 18.00; în ziua de joi din a doua şi a patra săptămână a lunii de la ora 17.00 la ora 19.30; prima zi de Crăciun şi a doua zi de Paşti în anii pari între orele 10.00-18.00, ziua de 24 decembrie şi prima zi de Paşti în anii impari, între orele 10.00-18.00; ziua de 01 ianuarie în anii impari între orele 10.00-18.00, în ziua de 27 septembrie (ziua de naştere a tatălui) între orele 17.00-19.30, în perioada în care minora se află în grija mamei; 3 săptămâni în vacanţa de vară, în perioada 16 august ora 17.00 – 06 septembrie ora 18.00; primele 3 zile din vacanţa de iarnă şi din cea de primăvară începând cu ora 17.00 a primei zile şi până la ora 18.00 a celei de-a treia zile, cu posibilitatea de lua minora la domiciliul mamei şi obligaţia de a readuce minora la domiciliul său la finalul programului de vizitare. De asemenea, tatăl are dreptul de a participa la aniversarea zilei de naştere a minorei (01 iunie) şi a zilelor onomastice (15 august şi 08 septembrie), indiferent de locaţia celebrării acestora, în perioada în care minora se află în grija mamei. Prezenta hotărâre se va comunica DGASPC Sector 5. Respinge cererile părţilor privind cheltuielile de judecată ca neîntemeiate . Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică azi, 23.10.2014.  Document: Hotarâre  7329/2014  23.10.2014

Colectivul ARPCC


ref. [ngo2095]

Cele 20 de reguli ale divorțului scrise, de copilul dvs. pentru dvs.

Dragă mamă şi tată, sunt doar un copil, aşa că vă rog...

1.      Să nu vorbiţi urât despre celălalt părinte. ( Mă supără și mă rănește emoțional! De asemeni, mă face să mă simt prost!)

2.      Să nu vorbiţi despre prietenii sau rudele celuilalt părinte. ( Lăsaţi-mă să îmi pese de cineva chiar dacă vouă nu vă pasă)

3.      Să nu vorbiţi despre divorţ sau alte lucruri de adulţi în fața mea ( Asta mă face să mă simt rău. Vă rog să nu mă amestecaţi în aceste lucruri!)

4.      Să nu vorbiţi despre bani sau pensia alimentară. ( Mă face să mă simt vinovat că exist și să mă simt mai degrabă un lucru decât o ființă umană, copilul vostru.)

5.      Să nu mă faceţi să mă simt prost atunci când îmi exprim bucuria că mă voi întâlni cu celălalt părinte. ( Asta mă face să îmi fie frică să vă spun ceea ce simt.)

Puteți descărca documentul complet de pagina web www.arpcc.ro/manuale sau de aici

Colectivul ARPCC

CJUE ref. recunoașterea hotărârilor judecătorești în materia răspunderii părintești

Curtea de Justiției a Uniunii Europene a dat publicității joi, 9 octombrie 2014, hotărârea pronunțată în cauza C-376/14 PPU.

Materie: Spațiul de libertate, securitate și justiție – Cooperare judiciară în materie civilă – Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 – Procedură preliminară de urgență – Litigiu privind înapoierea copilului.
Obiect: Cerere de decizie preliminară adresată de Supreme Court (Irlanda) pentru interpretarea Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești.
Situația de fapt: La data de 2 aprilie 2012, Tribunal de grande instance d’Angoulême (Franța) a pronunțat desfacerea căsătoriei dintre C., de cetățenie franceză, și M., de cetățenie britanică, și a fixat reședința obișnuită a copilului minor rezultat din căsătorie la mamă, autorizând-o pe aceasta din urmă să își instaleze reședința în Irlanda; hotărârea pronunțată era executorie de drept cu titlu provizoriu în ceea ce privește măsurile care vizau copilul. Ulterior, M. a plecat împreună cu copilul în Irlanda, unde cei doi sunt stabiliți în prezent. Hotărârea menționată a fost casată în apel prin hotărârea pronunțată la 5 martie 2013 de Cour d’appel de Bordeaux, stabilindu-se astfel reședința copilului la domiciliul tatălui, în Franța, cu drept de vizită în favoarea mamei. Recursul formulat de M. împotriva acestei din urmă hotărâri este, în prezent, pendinte la Cour de cassation (Franța). Între timp, C., tatăl copilului, a introdus două cereri distincte în fața instanțelor judecătorești din Irlanda: prima vizează, în temeiul art. 28 din Regulamentul nr. 2201/2003, recunoașterea caracterului executoriu al hotărârii Cour d’appel de Bordeaux mai sus-menționate, iar cea de a doua vizează, în temeiul art. 12 din Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii și al articolelor 10 și 11 din Regulamentul nr. 2201/2003, să se dispună înapoierea copilului în Franța și să se declare că mama l-a reținut ilicit pe acesta în Irlanda.
Întrebările preliminare: 1) Existența în Franța a unor proceduri privind încredințarea copilului împiedică, în împrejurările cauzei de față, stabilirea reședinței obișnuite a acestuia în Irlanda?
2) Tatăl rămâne titularul dreptului privind încredințarea sau instanțele franceze rămân competente în ceea ce privește încredințarea copilului, astfel încât reținerea acestuia în Irlanda să dobândească un caracter ilicit?
3) Instanțele irlandeze au dreptul să examineze problema reședinței obișnuite a copilului în împrejurările în care acesta locuiește în Irlanda din iulie 2012, moment la care deplasarea sa în Irlanda nu încălca reglementarea franceză?
Decizia Curții: 1) Articolul 2 punctul 11 și articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 trebuie să fie interpretate în sensul că, în cazul în care deplasarea copilului a avut loc în conformitate cu o decizie judecătorească executorie provizoriu care a fost ulterior infirmată printr‑o decizie judecătorească prin care s-a fixat reședința copilului la domiciliul părintelui domiciliat în statul membru de origine, instanța statului membru în care a fost deplasat copilul, sesizată cu o cerere de înapoiere a copilului, trebuie să verifice, procedând la o evaluare a ansamblului circumstanțelor speciale ale speței, dacă copilul avea încă reședința obișnuită în statul membru de origine imediat înainte de reținerea ilicită invocată. În cadrul acestei evaluări, trebuie să se țină cont de faptul că decizia judecătorească de autorizare a deplasării putea fi executată provizoriu și că era atacată cu apel.

2) Regulamentul nr. 2201/2003 trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care deplasarea copilului a avut loc în conformitate cu o decizie judecătorească executorie provizoriu care a fost ulterior infirmată printr-o decizie judecătorească prin care s-a fixat reședința copilului la domiciliul părintelui domiciliat în statul membru de origine, reținerea copilului în acest stat membru ca urmare a acestei a doua decizii este ilicită, iar articolul 11 din regulamentul menționat este aplicabil dacă se consideră că copilul avea încă reședința obișnuită în statul membru menționat imediat înainte de această reținere. Dacă, dimpotrivă, se consideră că, la acel moment, copilul nu mai avea reședința obișnuită în statul membru de origine, decizia de respingere a cererii de înapoiere întemeiată pe această dispoziție este luată fără a aduce atingere aplicării normelor referitoare la recunoaștere și la executarea deciziilor pronunțate într-un stat membru, prevăzute la capitolul III din același regulament.

[ngo2092]