sâmbătă, 6 februarie 2016

De-acum, executarea silită se poate face doar cu încuviinţarea instanţei

Competenţa de încuviinţare a executării silite a fost întoarsă la instanţele de executare, conform unui act normativ care a modificat joi Codul de procedură civilă. Astfel, executorii judecătoreşti nu mai pot îndeplini această activitate, de care s-au ocupat din octombrie 2014 şi până acum. Măsura vine ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale a României (CCR), care a apreciat că "delegarea" competenţei de încuviinţare a executării silite către executori contravine dreptului la un proces echitabil.

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de p, precum şi a unor acte normative conexe a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 85 din 4 februarie şi se aplică de la data publicării.

Începând de joi, instanţa de executare este cea care se ocupă de soluţionarea cererilor de încuviinţare a executării silite, astfel că această activitate nu mai revine executorilor judecătoreşti.

"Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe", prevede prima ordonanţă de urgenţă a Guvernului din 2016.

Transferarea competenţei de încuviinţare a executării silite de la instanţe la executori a fost făcută de Parlament în octombrie 2014. La acel moment, măsura a fost motivată prindegravarea instanţelor de executare, deoarece se constatase o creştere a volumului de activitate din cauza numărului relativ mare de cereri de încuviinţare a executării silite.

    Totuşi, din moment ce CCR a găsit recent că încuviinţarea executării silite de către executorii judecătoreşti nu respectă Legea fundamentală, Guvernul a fost nevoit să intervină cu modificări la Codul de procedură civilă. Mai exact, judecătorii CCR au constatat, prin Decizia nr. 895/2015, că prin "delegarea" încuviinţării către executori nu sunt respectate exigenţele dreptului la un proces echitabil. Plus că aceasta este oactivitate specifică instanţelor, nu executorilor.

    Aşadar, de-acum, în cel mult trei zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc cere instanţei de executare să încuviinţeze executarea silită, înaintându-i cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea de înregistrare şi deschidere a dosarului de executare şi dovada achitării taxei judiciare de timbru.

"Cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare", dispune noul act normativ.

        Practic, cu ajutorul încuviinţării instanţei, creditorul poate să ceară executorului judecătoresc să recurgă "la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare", conform OUG nr. 1/2016.
Încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii pe care le emite executorul în cadrul procedurii de executare silită.
Cererea de încuviinţare a executării silite poate fi respinsă de instanţă doar dacă:
  • cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat;
  • hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
  • înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege sau alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege;
  • creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;
  • debitorul se bucură de imunitate de executare;
  • titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
  • există alte impedimente prevăzute de lege.
    De reţinut este că încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă vreunei căi de atac. Totuşi, aceasta poate fi cenzurată în cadrul contestaţiei la executarea silită.

"Executorul judecătoresc va comunica o copie de pe încheierea de încuviinţare a executării silite (...) atât debitorului, cât şi terţului dobânditor, însoţită, în ambele cazuri, de titlul executoriu în copie certificată de executor pentru  conformitate cu originalul şi de somaţie, punându-li-se în vedere ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia să plătească întreaga datorie, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare", se mai arată în ordonanţa de urgenţă.


Important! Tot de joi, hotărârile arbitrale constituie titluri executorii fără a mai fi necesară învestirea cu formulă executorie. Totodată, înscrisurile sub semnătură privată sunt considerate titluri executorii doar în cazurile şi în condiţiile prevăzute concret de lege.

Niciun comentariu:

Cele mai citite