Traducător: Berbecar Corina
Copia acestei petiții o găsiți aici: http://goo.gl/5holme
După Anul Internaţional al Familiei în 1994, pentru a ne reaminti că familia este celula de bază a societăţii şi, ca urmare, merită o atenţie specială,
După rezoluţia adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite intitulată „O lume potrivită pentru copii” (S-27/2, 6 May 2002), care recunoaşte responsabilitatea comună a părinţilor în educarea şi creşterea copiilor lor, precum şi importanţa depunerii tuturor eforturilor pentru a ne asigura că taţii au ocazia de a participa la viaţa copiilor lor, Observând în ultimele decenii o transformare a tiparelor familiei caracterizată, printre altele, printr-o creştere a numărului de familii despărţite şi, deci, a riscului dezimplicării unui părinte, solicităm :
Un an internaţional pentru a spori gradul de conştientizare - de către publicul general şi de către toţi oficialii aleşi din fiecare naţiune - a importanţei egale a rolurilor ambilor părinţi – fie că sunt împreună, despărţiţi sau divorţaţi – în creşterea copilului/copiilor lor.
Un an pentru a crea oportunităţi şi a găsi soluţii de promovare şi, mai presus de toate, de preţuire a devotamentului fiecărui părinte faţă de copilul/copiii lor; un an pentru a ne concentra asupra acţiunii şi rezultatelor, prin schimbul de bune practici.
Un an pentru a regândi o mai mare echitate între cei doi părinţi (îndeosebi în chestiunea timpului de exercitare a calităţii de părinte) în caz de despărţire/divorţ, spre binele copilului.
Un an pentru a recunoaşte rolul esenţial al fiecărui părinte şi a celebra devotamentul ambilor părinţi faţă de copilul/copiii lor.
Un an pentru a ne aduce aminte că fiecare copil are doi părinţi unici – tată şi mamă – cu aceleaşi drepturi şi responsabilităţi de a-i asigura cele mai bune condiţii de trai posibile, de a-i da afecţiune, ajutor şi protecţie, educaţie, de a-i încuraja dezvoltarea personalităţii, de a-i transmite valori.
În această perspectivă, indiferent de loialităţi politice, crezuri sociale sau religioase, fie că suntem tată, mamă, bunică ori bunic, sau pur şi simplu un cetăţean devotat drepturilor omului, solicităm Adunării Generale a Naţiunilor Unite să declare al Custodiei Comune.
ref.[ngo3079]
Colectivul ARPCC
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cele mai citite
-
ÎNTREBARE: Sunt mama unui băieţel de 6 ani,am custodie comună cu tatăl lui.M-am recăsătorit şi soţul meu este în Anglia. Nu pot pleca c...
-
Avem plăcerea să punem la dispoziţia specialitilor H otărârea nr. 387-201/2014 din 12.06.2014 emisă de către Tribunalul Călăraşi ( Președ...
-
Întrebare de la un judecător: Potrivit art.400 NCC locuinta copilului minor se stabileşte la părintele cu care locuieşte în mod stator...
Un comentariu:
nu sunt de acord cu custodia comuna pantru ca la noi in Romania este inteleasa ca un mod de santajare a mamei de catre tata in cazul meu. mai exact este vorba de un tata pe care il intereseaza mai mult sa si duca copilul la o mama paranoica , dornica de razbunare( sa se razbune pe mama ca a indraznit sa divorteze) prin intermediul copilului. remarc ca barbatii tare se lupta pentru copii, isi poarta fostle sotii prin tribunale, pe la politie, mai exact peste tot ca vor sa-si vada si mai mult copilul, in contextul in care care au relatii personale si sunt deja intr un program de vizita respectat. nu si imagineaza nici un moment ca traumele acestea nu folosesc la nimic nici mamelor si nici copilului lor. toti se lupta cand sunt mici cand nu au mari nevoi. as intreba si eu barbatii care se lupta atata pentru copiii cum vor contribuii cand acesti copiii vor avea nevoie cu adevarat de ei, cand vor avea nevoie de bani pentru studii pentru scoala in general(cheltuielile de intretinere) ii vor ajuta pe acesti copiii?sunt curioasa cati vor plati jumate din cheltuieleile pentru faculltate in contextul in care majoritatea vor avea familii si copii la randul lor? concluzia e clara pentru mine copii fara viitor pentru la un moment dat femeile se vor satura de asa zisa custodie comuna hartuitoare si asa zisii soti vor spune dute la mama sa ti dea ca eu nu am. luptati pentru nici un viitor al copilului , un copil abandonat de care nu se va ocupa nimeni, asemeni copiilor ai caror parinti sunt plecati in strainatate. cunosc multe cazuri de copii ai caror parinti au custodie comuna si sunt la liceu si nu ii ajuta parintii ci rudele care le inteleg suferinta si inteleg ca legea in Romania nu i ajuta cu nimic. plus cunosc o prietena de peste 50 de ani ai caror parinti au divortat pe vremea comunistilor si nu era custodia comuna , care sufera pentru ca la fel a fost hartuita cu vizite ....etc si cand a a vut nevoie de sprijin ca sa termine liceul au ajutat-o nasii de botez. multumim stimate ARPCC ca ne ajutati sa ne hartuim copiii
Trimiteți un comentariu