Traducător Amelia Gheorghe
Traducere din
limba franceză a textului disponibil aici:
http://www.gabnet.com/ep/fr/epdecfr.htm
Principii:
1. Tații și mamele trebuie să aibă un statut egal în viața copilului ceea
ce implică drepturi și responsabilități egale privitoare la copil.
2. Când părinții care divorţează nu se pot
înțelege privitor la programul de legături personale, copiii trebuie să
petreacă un timp egal cu fiecare părinte.
3. Calitatea de părinte trebuie să fie bazată
numai pe relația părinte-copil, nu pe cea dintre părinți. Copiii au dreptul de
a-și cunoaște ambii părinții și viceversa.
1. Interesele copilului
a) Interesele copilului nu trebuie văzute ca o
entitate predefinită și separată de părinți și familie sau ca un lucru definit
de autoritățile publice și de profesioniști. Părinții vor acționa ca
intermediari pentru a interpreta interesele copiilor lor, cu excepția cazurilor
extreme de abuz individual sau de incapacitate parentală.
b) Autoritățile publice și terții pot și
trebuie să fie încurajați să ajute familiile și membrii familiei când au nevoie,
și dacă e necesar prin anticipare. Cu toate acestea, în niciun caz, cu excepția
celui de abuz grav, ei nu au dreptul de a interveni dacă părinții nu o doresc.
c) Copilul are dreptul de a comunica cu
părinții lui în orice situație.
d) Paternitatea trebuie stabilită la naștere,
printr-un test ADN. Pentru orice test ADN, probele materiale și mostrele trebuiesc
distruse imediat ce diagnosticul de paternitate (sau de nepaternitate) este
stabilit.
2. Înțelegerile
dintre părinți
a) Părinții vor avea competența de a semna
legal înțelegerile valabile care pot modifica drepturile individuale față de
copiii lor, adică: în caz de despărțire, ei pot accepta o diviziune inegală a timpului
și a contribuţiei de întreţinere dacă ambii sunt de acord sau să includă cauze
ce implică o prestație compensatorie. Autoritățile guvernamentale implicate sunt
responsabile de crearea unor formulare adaptate și a unor formule cu scopul de
a simplifica alegerile implicate și costul unor asemenea proceduri.
b) În
toate cazurile, părinții vor avea acces la sfaturi si înțelegeri-tip (contracte)
prin mediere sau intervenție judiciară, care vor constitui instrumente valide
permițând formalizarea unor proceduri ca împărțirea timpului de găzduire,
etc...
3. Respectul
libertății individuale a fiecărui părinte
a) Înţelegerile dintre părinţi...nu vor fi
modificate cu excepția nevoilor minime de cooperare parentală.
b) Îndepărtarea geografică: când unul dintre
părinți dorește să se mute, conducând la potențiale dificultăți ale relației,
costuri de transport a copilului între cele două locuințe și discontinuitate în
relația cu copiii, poate fi necesară decizia unor autorități exterioare în
privința perioadelor de timp petrecute cu fiecare părinte. Asta pentru că dreptul la liberă alegere a
locuinței adultului poate intra în conflict cu compromisurile necesare pentru a
garanta găzduirea părintească. În această etapă, deciziile trebuie să țină seama
de toți factorii, de exemplu dacă sau nu mutarea este generată de un imperativ
de ordin profesional , precum și nevoia de a respecta alegerile și deciziile
adultului. Nu trebuie făcute ipoteze pe dogma stabilității locuinței.
4. Părinți
adoptivi, familie extinsă și alți apropiați
Copiii au dreptul la relații și informații de
la membrii familiei extinse, de cele două părți și reciproc. Părintele rezident
are întotdeauna ultimul cuvânt asupra contactului acestuia cu alte persoane,
exceptând contactul cu familia extinsă, părintele nerezident și a părinții
adoptivi. Copilul are dreptul de să-și cunoască ambii părinți naturali, să
primească și să le trimită informații
fiecăruia dintre ei primind dovada că informaţiile au fost recepționate.
5. Context
politico-legal
a) Contextul politico-legal în care se iau
deciziile trebuie să fie clar și echitabil între sexe, fără discriminare
pozitivă sau negativă. Relațiile între bărbați, femei și copii trebuiesc
tratate în așa fel încât să fie prevenită dezvoltarea competiției între grupuri
și a ostilităților între ei. Nu trebuie să existe nicio ipoteză că nevoile unui
grup vor avea întâietate în fața intereselor celorlalți.
b) Deciziile
cu privire la bunăstarea copilului sunt definite de către ambii părinți,
împreună. În caz de despărțire, ele trebuiesc determinate de fiecare părinte în
parte în timpul găzduirii copilului. Numai în cazul în care abuzul copilului
este stabilit, celelalte părți sau autoritățile au dreptul de a trece peste deciziile
părinților. În toate celelalte situații, puterea lor de decizie trebuie
limitată la capacitatea de a furniza ajutor și asistență familiilor în nevoie.
6. Egalitatea
în muncă
a) Ambele sexe trebuie să abă drepturi egale
de a lipsi de la serviciu atunci când îngrijirea copilului o cere.
b) Munca trebuie organizată în așa fel încât
ambii părinți să se implice cât mai mult în viața copiilor lor.
c) Aceasta necesită indiscutabil organizarea
serviciului pentru a reflecta programul profesorilor școlii primare și ai
liceului. Propunerea este făcută, bineînțeles în contextul reducerii globale a
nevoilor angajatorului și prin prisma înțelegerii nevoilor de a îmbunătăți legăturile
emoționale și funcționale dintre generații.
7. Medierea,
discreția judiciară și implicarea profesionștilor intermediari
a) Medierea familială prin intermediul terților
profesioniști este preferabilă atunci când este în avantajul copilului. Stabilirea
locuinței copilului nu trebuie să fie dependentă de aprecierea profesioniștilor
în cooperare parentală.
b) Anumite decizii necesită consimțământul
comun. Planul parental trebuie organizat în așa fel încât să o permită, fie
prin intermediul terților sau în mod direct. Exemple de asemenea decizii
importante: vaccinuri (îngrijiri medicale), alegerea școlii, ritmul alternanței
locuinței etc.
c) Numai în cazul în care părinții nu pot
ajunge la un consens, intervenția mediatorilor în primă instanță sau a
justiției ca ultimă soluție, devine necesară.
d) În situațiile în care părinții nu ajung la
o înțelegere privitoare la locuința copilului, nici în mod direct, nici prin
mediere, va trebui ca judecătorii să ia o decizie în locul lor. Asta nu
înseamnă că autoritățile exterioare au dreptul de a decide proporția rezidenței
parentale, ci numai împărțirea timpului acceptată de cei doi părinți sau în
lipsa ei 50/50
e) Legea nu trebuie să fie doar aplicată, ci
aplicată în mod vizibil. Dezbaterile cu ușile închise trebuie evitate în măsura
posibilului. Atunci când este considerat necesar sau preferabil ca identitatea
părților să fie protejată, înregistrarea dezbaterilor și justificarea deciziei
trebuie făcute publice. În acest scop, înregistrările stenografiate ale tuturor
dezbaterilor trebuie păstrate.
f) Medierea trebuie să fie accesibilă înainte,
în timpul și după divorț/despărțire. Medierea trebuie să fie independentă de
tribunale și un serviciu public gratuit, cu acces liber și fără discriminare
sexuală. Tribunalele trebuie să respecte acordurile de mediere și intervenția
mediatorilor.
8.
Mijloace financiare
a) Dacă părinții sunt capabili financiar,
fiecare părinte trebie să fie responsabil financiar pentru jumătatea costurilor
de îngrijire a copilului. Această valoare poate fi fixată pe baza costului
minim de întreținere și ingrijire a copilului și va fi responsabilitatea
părinților în primul rând și a statului sau a altor organizații responsabile
când părinții nu își indeplinesc sau nu își pot îndeplini obligațiile.
b) Orice altă înțelegere sau contract între
părinți cu privire la sprijinul financiar sau alte sume acordate copilului pot
fi inițiate de comun acord de către cei doi părinți. Cu alte cuvinte, ambii pot
să semneze contracte valide din punct de vedere legal, modificând drepturile
respective, de exemplu, să dea mai mulți sau mai puțini bani sau timp de găzduire
unuia sau celuilalt părinte.
9. Abuzurile
contra copiilor
i) cruzimea
ii) neglijența
iii) violența
iv) abuzurile sexuale
trebuiesc tratate conform legii penale, NU prin
regulile de găzduire egală și egalitate între părinți . Prezumția de nevinovăție trebuie
aplicată în toate cazurile cu excepția punctului b) de mai jos.
a) Determinarea
abuzurilor contra copiilor trebuie să fie făcută fără prejudicii. Cele patru
tipuri de abuz nu au nicio ordine de prioritate în deciziile judiciare. Cu
excepţia cazului în care acuzațiile sunt de o asemnea gravitate încât afectează
securitatea imediată a copilului, nicio decizie de a suspenda găzduirea
copilului nu trebuie luată.
b) Când acuzațiile există și găzduirea trebuie
suspendată, trebuie pornită o
investigație pentru a evalua pericolele găzduirii copilului de către
respectivul părinte, cu un maxim de
întârziere permis de două săptămâni înainte de divizarea egală a găzduirii sau
restabilirea unei alte reședințe agreate. Despărțirea nu trebuie folosită ca o
ocazie de a revizui drepturile de găzduire ale unuia dintre părinți.
c) Acuzațiile
false și sperjurul trebuiesc tratate serios conform legii penale.
d) Alienarea parentală degradează relația
părinte-copil, în detrimentul interseului superior al copilului, și trebuie
văzută ca un abuz asupra copilului. Acțiunile autorităților statului care
degradează relațiile părinți-copii trebuie considerate o formă de abuz asupra
copilului și sancționate corespunzător.
10. Cazuri
ce nu au legătură cu egalitatea parentală
Egalitatea parentală nu privește cazurile când
unul sau ambii părinți refuză sau nu pot să-și asume responsabilitatea față de
copiii lor, pentru a-i proteja sau întreține ci doar situațiile când fiecare
părinte vrea să se ocupe și să fie responsabil de copii în locul celuilalt
părinte. În cadrul egalității parentale,
se știe că forțarea părinților de a se ocupa de copilul lor atunci când afirmă
ca nu o doresc nu este, cel mai probabil, recomandată. Cu toate acestea, dat
fiind că obligația financiară vizavi de copil există, nevoia de a aduce
îngrijiri continuă să existe, și revine părinților sau statului. De asemenea,
abuzul copilului în cadrul egalității parentale este considerat o chestiune
distinctă și separată.
Definiții
Părinții
...sunt definiți ca părinții biologici sau,
părinții adoptivi, în cazul copiilor orfani ori ai căror părinți biologici au
fost decăzuți din exercițiul drepturilor părintești ca urmare a abuzurilor
severe asupra copiilor
Copilul
...este o ființă umană de la naștere până la
data majoratului (sau pâna ce devine independent)
Familia
...este formată din copil și părinții lui
biologici ori adoptivi
Familia extinsă
...rudele de sânge ale copilului și ale
părinților adoptivi.
Precizare:
Fiecare parte a acestei declarații este
asociată întregului și nu poate fi aplicată în afara contextului celorlalte
clauze.
Semnat vineri 30 iulie 1999
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu