sâmbătă, 9 ianuarie 2016

Caz de alienare DAR si o radiografie a IMPOTENTEI sistemului de protectie a copilului

Un mesaj care arata realitatea dramatica pe care o trăiesc multi părinti rezidenți sau nu … tați sau mame deopotriva + întotdeauna copilul nevinovat.

indiferent ce decide instanta, ... punerea in executare rămâne deficitara. Este pur si simplu de domeniul “irealului” ca politia sa nu aibă fundament legal sa intervină operativ (pe loc, prin simplu apel la serviciul 112) atunci când apare o încălcare a dreptului unui părinte nedivorțat de a accesa copilul (ori in cazul unui părinte divorțat) de dreptul sau de a avea legături personale cu copilul (fie ca părinte rezident, fie ca părinte nerezident). Încă un motiv pentru a încerca sa modificam aceasta lege. 

Propunerile ARPCC de modificare (la care puteți contribui cu feedback) le regăsiți la adresa web www.arpcc.ro/initiative

Colectivul ARPCC

-------------------------------------------------------------

Feedback părinte alienat:
Buna seara. Am citit in mare modificarile legii 272. Ma aflu in situatia in care nu mi-am vazut copilul de 3 luni cu hotarare judecatoreasca, domiciliul la mama. Dupa 3 luni, tatal a indraznit sa mi-o arate dupa gard, copilul urla si zbiera ca nu vrea la mine. Am alertat protectia copilului locala ( a fost dusa in alta localitate), protectia copilului de la domiciliul tatalui si de la domiciliul meu. Inca niciun raspuns. Acesta a plimbat copilul de colo colo..Protectia copilului nu a putut interveni..nu au reusit sa identifice copilul, pentru ca mintea ca e ba intr-un loc, ba in alt loc. Identificarea copilului - Protectia Copilului competenta sa fie Domiciliul Copilului intotdeauna (nu plimbat de colo colo). Am un teanc de dovezi impotriva legilor din Romania si a Protectiei Copilului S3 (domiciliul meu) care a protejat interesul tatalui. Politia nu poate sa intervina, decat cu mandat..este o mare bataie de joc. Copilul trebuie sa stea cu mama orice ar fi. In Declaratia Universala a Drepturilor Omului conform Codului Civil, MAMA SI COPILUL TREBUIE PROTEJATI. In Romania nu te protejeaza nimeni. Mai mult, trebuie introdusa obligatorie consiliere parentala si inainte de separare intre parinti pentru a putea preveni "nebunia" tatilor ( nu e usor nici pentru ei; ORGOLIU, PENSIE, PROGRAM) si dupa separare atat pentru copil, parinti cat si pentru familia extinsa, atunci cand este cazul si sa ai cui sa te adresezi (PROTECTIA COPILULUI SI PREGATIRE DE SPECIALITATE PENTRU ANGAJATII DE LA PROTECTIA COPILULUI - INREGISTRARI INTALNIRI ASISTATE). Cu ce ma ajuta ca "recomanda" Protectia Copilului consiliere parentala, daca tatal refuza? Am fost cu dovada abuzului emotional al copilului la Protectia Copilului inainte de separare. Raspuns: Plecati de acasa! Am fost la psiholog cu copilul si a fost evaluata, era traumatizata si recomandarea a fost scoaterea din mediu. Tatal nu a fost de acord. Am plecat pentru a-mi apara copilul si am trecut prin toate formele de violenta atat eu cat si familia mea (fizica, psihica si verbala, din partea tuturor membrilor familiei). Am fost iar cu inregistrari la PROTECTIA COPILULUI S3 (inregistrari de 2h). RASPUNS: Copilul isi iubeste tatal. LOGIC, dar tatal e problema, nu copilul. Am trecut printr-un proces. Abuzul emotional a fost recunoscut in hotararea judecatoreasca. Rezultatul dupa 2 ani : custodie comuna, domiciliul la mama, program standard pentru tata. Pentru ce ne judecam? Oricum copilul ajunge la mama, asa cum e si normal si program pentru tata. Referitor la abuzul asupra copilului, cum sa fie permis de 5 ori????? In 24 h copilul trebuie sa ajunga acasa, politia sa poata interveni, mama sa aiba dreptul sa intre in orice locatie se afla copilul pentru a putea aduce copilul acasa PANA SA FIE TRAUMATIZAT. Politia nu poate interveni. Se uita la infractor si nu are voie sa incalce proprietatea. Am sunat de 4 ori la 112 (legal cand se comite o infractiune: SE COMITE O INFRACTIUNE IN FLAGRANT: Raspuns: Veniti la sectie, nu avem cu ce sa va ajutam) Solutia: Mandat. Cum se obtine mandatul? de la procuror daca vrea (fix asa scrie in lege) sau daca nu prin judecatorie. Trec lunile in cazul meu, anii in alte cazuri, pana imi pot lua copilul, sa-l tin in brate, sa-i ofer educatia de care are nevoie, sa aiba parte de IUBIREA IMENSA PE CARE I-O PORT. Executorul este in plus!!! Nu are voie sa intre daca nu i se permite accesul! Iar daca i se permite, urmeaza consiliere de 3 luni pentru a convinge copilul sa vina acasa, sa respecte hotararea!!!! Dupa ce a ascuns copilul, a intors-o impotriva mea, a cumparat-o, acum e posibil sa raspunda executorului pentru ca a invatat-o sa zica nu, se face program pentru MAMA...eu sunt obligata sa ma deplasez in alta localitate, apoi ea ramane tot cu tatal, tatal influenteaza copilul in continuare... PENIBIL. Sunt un om care trebuie sa MUNCEASCA. Executorul poate cere judecatoriei amenda civila (1000 ron - o glumita) si penalitati intarziere intre 250-1000), in cazul in care se identifica copilul. Pai cum sa respecte cineva o hotarare, cu astfel de legi? Copilul este ascuns. Departament urmariri, disparitii. RASPUNS: Copilul este cu tatal, nu este disparut! Si daca e cu tatal ce? E normal sa nu stii unde se afla copilul, ce face, ce mananca, daca e sau nu racita, sa nu stii absolut nimic de el, sa fie dusa in alta localitate? Sa aiba dreptul politia - AREST in 24H - Politia intervine intr-un timp rezonabil (ce inseamna rezonabil?). Copilul a fost scos din colectivitate, nu e dusa la gradinita, la doctor, e total izolata de toata lumea. Unde sunt cei 7 ani de acasa? Oamenii aia ii dau mancare nesanatoasa (dulciuri, chipsuri, prajituri la greu, FANTA - ce pot face?). Ce face protectia copilului? Se duce sa constate daca e bine ingrijita? Da! Copilul e spalat, mancat, asta e tot ce conteaza... ?Cine se gandeste la SUFERINTA MEA, sa fii MAMA si sa nu ai niciun drept, sa nu te apare nimeni ? Plangeri la politie abuzive (furt, fals in declaratii, nerespectare hotarare), plangere la ANAF...am luat toate sectiile la rand..am dat cu subsemnatul, plangeri la protectia copilului ca nu poate sa-si vada copilul cand de fapt refuza sa vina la domiciliul meu... VREO AMENDA?....Sunt un om care si munceste tot pt COPIL..unde ajung in ritmul asta, ma las de munca, ma dau afara? Gradinita asaltata, plangeri impotriva gradinitei...Oricine se duce la politie si depune orice plangere. Am avut plangere de furt pentru (VASE, un TV din 2009 si un laptop - ce am apucat sa iau) si noroc ca aveam un mail prin care am putut dovedi ca acea punga de VASE era a mea si factura pt TV. Am comunicat politiei, am cu ce dovedi, dar doresc sa faca el dovada..RASPUNS - EU TREBUIE SA DOVEDESC NEVINOVATIA. CONCLUZIE - AUTORITATILE STATULUI TREBUIE SA COLABOREZE, SA FIE COMPETENTE OBLIGATORIE CONSILIERE PARENTALA PREVENTIVA SI CONTROL ASUPRA PROTECTIEI COPILULUI. RASPUNS: Protectia Copilului castiga tot tp procesele. Pe cine intereseaza procesele? Ce aduc bun? Ma ajuta dreptatea sau binele copilului si al meu? Nu am apucat sa citesc contraventiile. Ar trebui amenzi IMENSE pentru TOATE PARTILE (parinti, orice membru al familiei) DEMISIE pentru incompetenti si neprofesionisti din cadrul institutiilor de stat. Nu am putut sa citesc toate articolele si modificarile...PROCESELE TREBUIE ELIMINATE. DUREAZA MULT SI NU SUNT BENEFICE. COPIII AU NEVOIE DE AMBII PARINTI, DAR LOCUL COPILULUI ESTE LA MAMA. Am cerut audienta la Autoritatea Tutelara Nationala - Directoarea este SECRETAR DE STAT. Posibil saptamana viitoare - raspuns FAVORABIL. ESTE NEVOIE DE LEGI SIMPLE, COLABORARE INTRE INSTITUTII SI AMENZI IMENSE INCHISOARE in 24h pt 24h-1L-2L pana este adus cu picioarele pe pamant parintele iresponsabil cat si membrii familiei extinse! Am luat toate institutiile la rand. RASPUNS - NU ESTE DE COMPETENTA NOASTRA...AUTORITATEA TUTELARA SECTOR 3 nu este peste Protectia Copilului, DIRECTIA NATIONALA PROTECTIA COPILULUI NU ESTE COMPETENTA ci PROTECTIA C DE LA DOMICILIU, PROTECTIA DE LA DOMICILIU NU ESTE CI PROTECTIA C in raza unde se afla copilul. UNDE????...si surpriza PRIMARIA este peste PROTECTIA COPILULUI...Pentru ce atatea institutii incompetente sau competente limitat? CARE ESTE INSTITUTIA CARE APARA DREPTURILE FAMILIEI, ALE COPILULUI, ALE MAMEI, ALE TATALUI? Trebuie sa ctitesc eu legile sau Autoritatea sa ma indrume? Am nevoie de ajutor si vreau sa SCHIMB LEGILE! am sunat si la presedentie din sectia de politie: MA AFLU IN SECTIA DE POLITIE NU PUTEM PUNE IN EXECUTARE O HOTARARE, NU AVEM DREPTUL. Raspuns CONSILIER DE STAT- Depuneti un memoriu. Din ceea ce am citit este o problema si CU DOMICILIUL. De Legea Invatamantului cine se ocupa? Sa faca o data gradinita obligatorie de la 3 ani! Este esentiala in dezvoltarea copilului!

ref. [ngo3663]
 

16 comentarii:

Marian spunea...

Cam ciudate convingerile acestei doamne: "Copilul trebuie sa stea cu mama orice ar fi.
In Declaratia Universala a Drepturilor Omului conform Codului Civil, MAMA SI COPILUL TREBUIE PROTEJAT"

Catalin spunea...

Eu cred ca conteaza mai putin ce crede aceasta doamna despre “cu cine ar trebui sa stea copilul” – aici va decide judecatorul – ne place sau nu – el judecatorul decide.

Conteaza insa ca aceasta doamna are dreptul sa isi vada copilul (judecatorul a stabilit chiar locuinta copilului la ea). Dar nu poate – iar din punctul de vedere al punerii in executare, asigurarii de catre stat a accesului ei la copil (nu mai zic de prevenirea alienarii) aceasta doamna este intr-o situaţia absolut analoaga cu ceea ce se intampla multor tati (parinti nerezident care vor si ei sa isi vada copilul in si asa micul timp pe care l-a decis judecatorul) Si ea si tatii in cauza se confrunta cu “impotenta” sistemului de a pune in executare deciziile judecatoresti. Toti acesti slujbasi ai statului “feaca menta”, se fac ca nu e “treaba lor” sau pretexteaza “nu au suport legal”. In fapt sunt doar pretexte sa nu isi faca treaba / sa nu se complice / sa nu se riste, etc. Iar la final copilul sufera ca i se rapeste accesul la unul dintre parinti si la intreaga familie a acestui parinte.

Marian spunea...

De acord cu observatia ta.
E clar ca in acest caz e vorba de aceleasi institutii care nu duc pana la capat procedurile legale existente in prezent incat drepturile stabilite pe hartie sa fie puse efectiv in aplicare asa cum a decis instanta.
Insa cred eu ca in situatia in care copilul va ajunge la mama sa, asa cum de altfel a decis instanta, copilul nu va putea mentine in mod efectiv si constant legaturile cu tatal sau, va recastiga o mama si va pierde un tata.
Adica situatia va fi la fel de naspa ca si in prezent ptr micut.
D-na in cauza nu-mi ofera ( mie ca simplu cititor trecut prin grele incercari cu propirul copil) nici o garantie ca situatia copilului se va schimba in bine si va avea acces garantat la ambii parinti. Doar se schimba un alienator cu altul dupa parerea mea.
De asta e nevoie de institutii eficiente , legiislatie clara si ferma cu sanctiuni pe masura, ptr o constangere eficienta si rapida. Doar asa se poate face o protectie adevarata a intersului copilului.
Cea mai eficienta masura o constituie custodia com. fizicacu timp relativ egal ptr ambii parinti. E mai greu sa alienezi un copil in asemenea conditii.

Madalin spunea...

Intr o tara civilizata cand refuzi sa pui programul in executare, iti pune piciorul pe cap si te baga 24 ore la puscarie...indiferent ca e vb de tata sau mama.
Asta trebuie facut si la noi, nu respecti sentinta arest 24 ore a doua oara 30 zile...sa vedem apoi cine nu va mai respecta sentintele?nimeni va spun eu...nimeni.
Doar ca nu vor sa faca nimic pentru parintii vaduviti de copiii lor....

Iulia spunea...

e mai greu sa il alienezi, daca nu cumva tocmail cel care are 2 we pe luna e alienatorul. Daca e acela, ii crestem timpul de alienare. Aici trebuie facuta diferentierea. S- a constatat ca ai alienat, pa. Nu mai capeti 1/2.

Andrei spunea...

Porgramul de reabilitare psihologica este egal cu zero atunci cand alienatorul nu isi constientizeaza problema si nu vrea sa o indrepte. Este exact ca alcoolicul care promite ca de maine nu mai bea. Astia nu se vindeca decat in centre specializate ...

Anonim spunea...

perfect adevarate opiniile de mai sus , o spun din experienta, toate institutiile fug de responsabilitate si te plaseaza de la una la alta, dureros, doar unindu-ne cei ce dorim schimabare vom reusi ....greu...ca doar traim in ROMANIA...TARA CORUPTILOR

JC (mama de copii) spunea...

In ceea ce priveste relatia parintilor cu copiii, dupa divort, idealul din punctul meu de vedere ar fi urmatorul: copiii sa stea la mama, iar tatal sa il poata lua oricand la el.Este evident ca orice parinte , fie el mama sau tata, nu se poate ocupa singur de copiii, chiar daca exista unii care afirma ca ei pot face totul singuri. Mai mult, copiii au nevoie de ambii parinti : tatii au preocupari diferite fata de mama, miros diferit, se comporta diferit, etc. Plimbatul cu jumatate din timp la unul si la altul, nu este bun pentru stabilitate, insa daca mama este ocupata in week-end si tatal este liber, nu vad de ce nu ar putea lua copii la el. Sau poate mama are o luna in care are multe examene, sau are o perioada aglomerata la serviciu, iar in acea luna tatal ar putea lua copiii la el, daca are un program mai putin incarcat. Sau poate copilul are nevoie sa stea intr-un an 2-3 luni consecutive la tata, si in altul 2-3 luni consecutive la mama, in functie de ceeea ce simte el ca este necesar dezvoltarii lui (deci nu trebuie impartit timpul 1 luna la tine, una la mine - adica nu trebuie delimitat exact decat in instante, pentru parinti incapatanati). Si musai cel putin trimestrial , parintii sa desfasoare impreuna activitati cu copiii: iesiri in parc, sau la locuri de joaca, sa duca si sa aduca impreuna copiii de la activitati extrascolare, sa mearga impreuna in vizite la prieteni comuni, etc...pentru a anihila din sufletul copilului sentimentul de ura si dezbinare.Din punctul meu de vedere, parintii trebuie sa se inteleaga nu numai de suprafata, ci si real, intre ei si sa simta ce este bine pentru copil, prin prisma copilului, si a nevoilor lui, nu prin prisma egoismului si incapatanarii.

JC (mama de copii) spunea...

Treaba cu " interesul superior al copilului" nu este o poveste, ci trebuie inteleasa in profunzime.

In viziunea mea, o mama care isi pune copilul sa arunce cu pietre in tata, este o mama care si-a pierdut instinctul matern, si nu vrea sa simta vibratiile transmise de copil. O astfel de mama distruge puritatea si nevinovatia copilului , inlocuind sentimentele calde ale copilului cu ura, razbunare si rautate, si influentand negativ formarea viitorului adult. Am citit un articol care spunea ca celulele copilului raman in organismul mamei pana la 38 de ani dupa nastere. Sunt de acord cu asta, insa pentru ca unui copil sa ii fie bine, mama trebuie sa simta prezenta acelor celule, si sa actioneze spre binele real al copilului: nu sa indeparteze copilul de tata, ci sa simta cand acesta are nevoie sa petreaca mai mult timp in preajma tatalui, si sa incurazeje legatura copilului cu tatal, pentru a-l face pe copil sa inteleaga ca el nu are nici o vina in destramarea familiei, si ca ambii parinti il iubesc si vor fi oricand acolo, pentru el. Mama trebuie sa isi calce in picioare dorinta de razbunare, fiindca acest sentiment, resimtit de copil, afecteaza grav copilul.

La fel si in cazul unui tata care isi forteaza copilul sa-i spuna mamei:"Te urasc din tot sufletul meu", sau o mama in aceeasi situatie. Care copil stie sa urasca? Ura este un sentiment necunoscut pentru un copil, si care macina interiorul copilului, incepand cu momentul aparitiei.

Dupa mine, psihologii care consiliaza cazurile de divort, ar trebui sa fie mai "agresivi" cu parintele incapatanat si sa-l bombardeze cu exemple si cu predictii despre formarea unui copil care nu are acces la celalalt parinte.Daca este vorba despre o mama incapatanata, cu atat mai mult. Nu poti fi o mama buna, daca sustii cu tarie ca tu poti creste copilul singura si ca asa e cel mai bine pentru copil. La fel si in situatia unui tata similar. Pentru ca nu este adevarat! Desigur , exista si situatii cand unul dintre parinti a decedat, sau nu-l intereseaza propriul copil, sau isi supune copilul deliberat unor traume fizice sau psihice, insa acestea sunt cazuri rare.

Eu gandesc custodia comuna si domiciliul alternant in functie de nevoile copilului, pentru ca asa este cel mai bine pentru toti copiii, insa pentru a fi un bun parinte, dupa mine, trebuie sa simti nevoile copilului, si sa le pui mai presus de sentimentele si interesele personale. Si e tare greu sa convingi un parinte ca de fapt nu-si intelege copilul, iar tentatiile de a manipula sunt foarte puternice!

Oare mai e cineva de acord cu mine?

Codin spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
JC (mama de copii) spunea...

Sunt divortata si am doi baieti (6 si 9 ani) pe care tatal lor i-a luat acum aproape 8 luni de acasa, si desi copiii au domiciliul la mine in 5 hotarari si decizii, nu-i pot lua acasa. In fiecare dimineata stau ca un caine in fata scolii, pe vreme buna sau in ploaie, asteptandu-mi ingerasii, cu aripile taiate prea devreme, care nu au nici macar voie sa-si ridice ochisorii spre mine, sau sa imi vorbeasca. Insa din cand in cand il fenteaza pe tata, si atunci vad 4 ochisori care ma cauta, si se bucura ca ma vad. Si atunci ma bucur ca pot interactiona energetic cu ei, si ei imi cer ajutorul din priviri, iar eu le transmit dragostea mea din priviri. De aceea spuneam de vibratii, pentru ca ele exista, trebuie doar simtite.

Bogdan spunea...

@JC
Eu cred ca daca parintii locuiessc aproape unul de altul nu e o problema ca al lor copil se muta .. in fapt trainesc asta eu, baiatul meu si mama si e ok – nu vad absolut nici o “ravasire” emotionala in faptul ca doarme in 2 paturi alternativ. Nu am eu timp sa il iau cat de des si-ar dori pentru ca locuim destul de departe si singura posibilitate e cu masina. Dar daca am fi in apropiere – chiar cred sincer – nu doar pe studiile stiintifice pe care le citez unde s-a demonstrat fara tagada – dar si pe experiena mea personala – ca aranjamentul de tip locuinta alternanta poate fi utila in multe cazuri. --- era si o prezentare a unei profesoare din germania care arata ca aranjamentul de tip alternana (la o saptamana) implica mult mai putine tranzitii pentru copil (doar 4 tranzitii) decat aranjamentul in care isi vede parintele la 2 saptamani plus o noapte in mijlocul saptamanii (cat recomandau in trecut psihologii).

JC (mama de copii) spunea...


@Codin,
Tocmai de aceea spuneam ca eu numesc acea modalitate "ideal", si ca psihologii trebuie sa bombardeze parintele incapatanat, iar pentru mame incapatanate, trebuie sa fie 1/2 pe hartie musai. Bogdan tocmai a confirmat idealul meu, si a confirmat si varianta copilul sta la mama si tatal il ia cand vrea. Adica o relatie relaxata intre parinti, pentru binele copilului. Nimeni nu trebuie sa se ancoreze in drepturile de mama sau tata, ci trebuie ca parinte sa tii seama de varsta si nevoile copilului. Nu o sa ma convinga nimeni ca un baiat de 14 ani este usor de canalizat spre prioritatile lui de catre o mama, si incepand cu aceasta varsta, oare nu e mai bine sa petreaca mai mult cu tatal? Nu cumva tatal stie mai bine cum sa faca fata drogurilor si altor tentatii, intrucat si el a trecut pe acolo in viata lui? In plus, de exemplu, exista multe activitati in care mamele nu sunt la fel de dotate precum tati: traforaj, mecanica, lego, etc. Daca ai un copil " tehnic" e logic sa stea foarte mult timp la tata, dar daca ai un designer, cum e baiatul meu cel mic, si tatal nu are habar despre arta frumosului si nici nu e interesat, oare nu e bine sa stea mai mult la mama? Exact ce spuneam, e vorba despre nevoi. Cum inainte de 14 ani sigur cel mai mult timp trebuie sa-l petreaca cu mama, sa-l " bibileasca" si sa sustina acelasi ritm de crestere: alimentatie, sport, abilitati, etc. Nu vorbim de mame aberante aici. Pentru mame aberante, trebuie musai 1/2, ca altfel nu-ti poti vedea copilul.
Te inteleg perfect, eu sunt in aceeasi situatie, si in mine se arunca cu noroi in instante, si pe strada, insa in loc sa arunci cu noroi la randul tau, nu e mai usor sa ii exploatezi greselile? Oricum noroiul nu ajuta pe nimeni, nici pe copii, din contra,ii afecteaza.
Tu ma intelegeti gresit, eu acord credit domiciliului alternant, insa in functie de ceea ce simtim ca e bun pentru copil, si e bine ca impartasim pareri, cred ca asta ne ajuta pe toti sa intelegem fenomenul.

JC (mama de copii) spunea...

@Bogdan,
tocmai ai confirmat "idealul"meu. Eu cred ca daca iti vezi copilul cand vrei si suficient de des , oriunde, si aveti libertatea sa petreceti timp de calitate impreuna, pentru copil nu e prea important unde doarme, atata timp cat celalalt parinte nu se incapataneaza. Cand se incapataneaza, isi ia 1/2 in instanta. Chiar tu ai afirmat ca ai timp suficient pentru el. Dar daca timpul petrecut impreuna este de calitate, copilul are de castigat. Poate ca la 13-14 ani te trezesti cu el la usa, ca vrea sa stea cu tine mai mult de 1/2, ce zici de asta?

Custodie Comuna spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Valer spunea...

@all
Am un fost coleg de servici care a cerut si primit in instanta access nelimitat la copil. El locuieste la 30 de km, si poate sa il ia peste weekenduri sau si in timpul saptamanii peste noapte. Plateste mixt si functioneaza. Si mai sunt cazuri de acorduri unde functioneaza. Dar noi nu vorbim de cazurile unde functioneaza. Vorbim de restul
In cazul meu desi am platit nu functioneaza, si-a batut joc de bani si de copii. Acum dupa hotarare abuzurile sunt si mai mari face ce vrea, si cum vrea, autoritatea comuna e doar o poveste. Cand parintii nu se inteleg, trebuie resposabilizati, dar instantele dau copii la mame in 99% din cazuri, chiar si in cazul tau, iar apoi umblii cu executori si nu rezolvi nimic. Banii si razbunarea e tot ce conteaza pentru unii. Si nu conteaza genul parintelelui sau al copilului si nici varsta copilului daca nu este sugar. Mama copiilor a certat copilul ca l-am ajutat la mate in timp ce era plecata de acasa. Rezultate copiilor la scoala au scazut.
Vibratiile si afectiunea nu conteaza in instanta. Pe probele depuse de mine, nici macar nu s-a uitat, deci nu conteaza nici probele. Eu nu arunc cu noroi, nici macar nu m-am coborat la nivelul ei si desi cred ca nu are un comportament de parinte iubitor, nu cred ca isi iubeste copii, in tot acest timp nu am spus niciodata copiilor ceva urat de mama lor, doar le-am aratat uneori ca sa fie atenti la ce le spune si sa traga ei concluzia daca se intampla in realitate ceea le-a spus. Lucruri pe care copiii le vad, dar nu pot face nimic. Ma intreaba pe mine cand merg la judecator sa se schimbe ce e acum. Doar ca probabil nu o sa pese nimanui de emotiilor copiilor. La cum e acum mama poate abuza cat vrea si nu pateste nimic, la fel cum nici la tine nu prea poate pati nimic, sau cand va pati ceva va fi tarziu. Ma folosesc de greselile ei doar in instanta si nu in fata copiilor, dar instantele nu tin cont de probe. In cazul meu nu a citit aproape nimic din ce am scris eu, mai mult in unele cazuri nu a citit nici macar ce am scris amandoi. Nici macar nu s-a uitat pe structura unui an scolar, a facut copy paste. Ca sa nu mai vorbesc ca divortul pe fond a durat 1 an si 8 luni, consemnari eronate, amanari, cereri de indreptari erori neluate in seama. Ar trebui si o lege de raspundere a judecatorilor - dar aici e alta poveste. Un divort cu copii ar trebui sa dureze maxim 6 luni pe fond. (o idee de introdus in lege). Timpul care trece nu poate fi adus inapoi, si lipsirea copiilor de aportul unui parinte e o mare eroare judiciara.
In concluzie trebuie obligati prin lege si instantele sa dea timp egal din start, sa oblige parintii la mediere, la consiliere, sa isi asume si sa imparta obligatiile, responsabilitatile si drepturile, si doar in caz de abuz dovedit sa se dea altceva.
Ca si o idee cred ca trebuie facut lobby la nivelul psihologilor (inclusiv cei judiciari, si sa se obtina recomandari pentru leguitori si pentru judecatori sa nu mai dea copilul unui singur parinte, decat in cazuri extreme). Incerc aici sa vad daca pot obtine o relatie.
trebuie legi simple, clare fara loc de interpretari si cu termene scurte. Solutii sunt pentru toate cazurile, ca locuiesc aproape sau la distanta.Trebuie obligat parintele necooperant la consiliere si dat copilul celui cooperant sau la ambii si fortati sa se inteaga, fortati sa faca 6 luni un an terapie de minim 2 ori pe luna pe cheltuialal lor.
Daca scoti banul din ecuatie, si ii pui la plata pentru orice necomunicare despre copii, daca ii amendezi la sange, se potolesc toti in termen scurt. Daca stiu din start ca nu vor obtine bani, atunci 90% din cazuri se rezolva. Restul de 10% se rezolva prin obligarea parintilor la consiliere.

Cele mai citite