Exercitarea autorității părintești de către un singur părinte. Motive temeinice

Din când în când mai avem câte o bucurie să vedem că lucruril la care am contribuit semnificativ "ating" în cel mai propriu sens oameni și ajută la clarificarea (și poate) detensionarea unor conflicte.

Am fost plăcut impresionați să observăm motivarea Tribunalului Teleorman în decizia de mai jos în care se face referire expresă la art 36 litera (7) al cărei autor (moral) suntem :-)

Colectivul ARPCC

-------------

Exercitarea autorității părintești de către un singur părinte. Motive temeinice

12 iunie 2015 Drept Civil Jurisprudenta

Dispoziţiile art. 397 Cod Civil prevăd că, de regulă, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel, iar art. 398 prevede că ,,dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi.”
Totodată, art. 507 din Codul civil stabileşte cazurile în care autoritatea părintească se exercită de către un singur părinte.
În acelaşi timp, prevederi similare se regăsesc şi în dispoziţiile art. 36 alin.7 din Legea nr. 272/2004, în care sunt enumerate situaţiile în care instanţa poate dispune ca autoritatea părintească să fie exercitată de către un singur părinte, şi care în esenţă, privesc existenţa unor riscuri pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorităţii părinteşti.
În cauza dedusă judecăţii în faţa instanţei de fond nu s-a probat existenţa unor astfel de riscuri pentru minoră, astfel că în lipsa unui motiv întemeiat în sensul legii, nu se putea dispune exercitarea autorităţii părinteşti exclusiv de către reclamantă, interesul minorei justificând ca ansamblu drepturilor privitoare la persoana şi bunurile sale să revină ambilor părinţi.
Prin urmare, motivarea instanţei de fond potrivit căreia interesele minorei pot fi realizate mult mai uşor prin exercitarea autorităţii părinteşti doar de către mamă, în condiţiile care tatăl locuieşte în altă țară, evitându-se blocajele de comunicare şi relaţionare între cei doi foşti concubini, precum şi cele legate de distanţa dintre părinţi, nu se circumscrie unor motive temeinice în sensul legii, în condiţiile în care există mijloace rapide de comunicare, iar ambii părinţi trebuie să dea dovadă de maturitate şi să acţioneze numai în interesul fiicei lor. (Tribunalul Teleorman, Decizia civilă nr.510/2015, portal.just.ro)

text preluat de pe legal-land.ro