marți, 10 martie 2015

Vindecarea copiilor abuzați emoţional


Originalul acestui articol îl găsiți aici:
Jhon Bradshaw defineşte abuzul emoţional astfel : copilul fiind ,,soţul înlocuit” al părintelui. Cînd mama sau tata nu primesc atenţia cuvenită, aşteptată cu nerăbdare de la partenerul de viaţă sau sunt supăraţi pe aceştia, atunci ei caută atenţie, dragoste și sprijin emoţional de la copil. După cum vă puteţi imagina, astfel se vor transmite tot felul de mesaje ascunse, negative copiilor si de asemenea îi va face să se simtă captivi în tipare emoţionale nesănătoase cînd vor relaţiona ca adulţi.
Iată câteva mesaje energic ascunse ale abuzului emoţional care sunt transmise către copii:
•           Sentimentele altor oameni sunt mai importante decât sentimentele lor.
•           Copilul este a doua opțiune, ”Planul B” pentru cei care se presupune că îl iubesc şi deseori devine intermediar pentru adulți.
•           Ei se vor simţi neglijaţi şi/sau abandonaţi cînd “ planul A” (sau unul dintre părinţi) începe să îi ofere atenţie celuilalt părinte pentru o perioadă de timp, fapt care îi poate face pe copii să sufere de anxietate în relaţiile viitoare.
•           Ei se pot simți folosiţi ca o armă energetică împotriva  părintelui (“plan A”), atunci cînd părinţii se ceartă și copilul trebuie să aleagă pe unul dintre ei ,aceasta fiind o modalitate de a-l răni pe celălalt partener. Din moment ce, orice formă de atenţie de la înstrăinatul “plan A” este mai bună decât deloc, acest lucru  devine de multe ori foarte confortabil pentru celălalt părinte.
•           Dacă sunt folosiţi des ca arme energetice ,ei se vor simți anxioşi atunci cînd nu se vor afla în mijlocul unei drame sau conflict, și vor căuta metode sa recreeze drama.
•           Pentru că ei reprezintă doar “planul B” sau o armă energetică, sunt priviți ca unelte pentru dragoste sau pedeapsă, nu ca fiinţe umane, astfel că ei ajung să aibă o stimă de sine cu valoare scăzută.
Prin urmare, când  relațiile de tip ,,oglindă” se folosesc ca model de relaţionare , copilul va repeta acest tipar de-a lungul maturităţii sale în diverse moduri. Se vor regăsi ca fiind “planul B” în anumite relaţii  de natură conjugală și de asemenea vor crea scenarii ale  “planului B” pentru ei, în cazul în care relaţiile “planului A” vor eşua, până în punctul în care vor ajunge să facă acelaşi lucru şi cu copii lor. Fiind învătaţi să trateze persoanele drept obiecte, din moment ce şi ei au fost tratați în aceeași manieră, vor suferi de anxietate în relaţii conjugale, ca rezultat al acestei nesiguranțe și al  stimei de sine scăzute. În plus, se vor regăsi recreând drama ca “plan B”, întrucât orice formă de atenţie este mai bună decît deloc din partea părinţilor.
Există totuși speranța că un adult care se regăseşte în mijlocul acestor tipare emoţionale să rupă acest lanț vicios.  Primul lucru pe care ei îl pot experimenta este furia, fie către părinţii care i-au ,,folosit” sau către partenerul care i-au plasat pe ultimul plan,  “Planul B”(sau amândouă).Pentru a folosi EFT(Tehnici de Libertate Emoţională) şi pentru a aborda această problemă, mai întâi vor trebui să elimine rezistenţa pe care furia și lipsa de control o aduc în discuţie. Ei vor dori să rămână supăraţi/furioși pe agresorii lor ca mod de a-i pedepsi sau de a-şi recâştiga puterea.
Chiar dacă mă simt supărat/furios şi neputincios faţă de părintele(părinţii) meu şi/sau față de partener, pentru că mă simt tratat și folosit ca un obiect,  de mâna a doua, aleg să-mi onorez furia, iubirea ,să mă accept şi să  îmi ofer mie iertare.
Chiar dacă simt că nu este corect ca eu să fi fost responsabil tot timpul pentru sentimentele părinţilor mei şi că nu mi s-a permis să am propriile mele probleme, că a trebuit să mă maturizez  timpuriu, am ales să mă iubesc, să mă accept şi să  îmi ofer iertare.
În al doilea rînd,ei vor simți nevoia de a aborda problemele lor într-un mod nepotrivit, întrucât ei s-au considerat întotdeauna  “Planul B” și prin urmare, nu s-au simţit de ajuns de buni pentru a a fi implicați într-o relație conjugală în postura de  “Plan A” .De asemenea, pot fi probleme de nepotrivire, din pricina faptului că se  simt ca un obiect, ca o piesă de mobilier folosită pentru a obține ceva sau pentru pedeapsă.
Chiar dacă mă simt inadecvat ,că nu merit sa fiu iubit,aleg să mă iubesc, să mă accept şi să îmi ofer iertare..
Chiar dacă mă simt  distrus şi  imperfect,  nu merit să fiu “Planul A” pentru partenerul meu, aleg să mă iubesc, să mă accept şi să îmi ofer iertare.
Chiar dacă simt că sentimentele şi nevoile celorlalți sunt mai importante decît ale mele, că sentimentele mele nu contează,  aleg să mă iubesc, să mă accept şi să îmi ofer iertare.
Chiar dacă mă simt ca un obiect, o unealtă care să fie folosită atunci când părintele meu nu s-a  putut comporta ca un adult şi să îşi satisfacă propriile nevoi, încât a trebuit să fiu părintele lor, aleg să mă iubesc, să mă accept şi să îmi ofer iertare.
Chiar dacă părintele/părinții mei m-au folosit pe mine unul împotriva altuia ca o armă, un mijloc de a se pedepsi unul pe celălalt şi pentru a-şi atrage atenţia, aleg să cred că nu sunt un obiect, ci  o fiinţă frumoasă a iubirii şi mă iubesc, mă accept şi îmi ofer iertare .
De asemenea, asigurați-vă că discutați despre orice teamă pe care copilul ar putea să o aibă în relaţiile sale conjugale. Există posibilitatea să le fie teamă de faptul că partenerul are un“Plan A” gata pregătit, sau de  pierderea relaţiei în totalitate, să pericliteze relația sau să rezolve problema.
Chiar dacă mi-e  teamă de faptul că partenerul meu are un “Plan A” gata pregătit, aleg sa onorez aceasta frică în timp ce mă iubesc , mă accept şi îmi ofer iertare.
Chiar dacă mi-e teamă de faptul că o să îmi pierd partenerul, ar trebui să îmi găsesc propria identitate, renunțând la “plan B”, aleg să onorez aceasta frică, în timp ce mă iubesc, mă accept şi îmi ofer iertare.
Chiar dacă mi-e teamă de faptul că voi fi mereu un “Plan B” în toate relaţiile mele, aleg să onorez această frică, în timp ce mă iubesc, mă accept şi îmi ofer iertare.
În cele din urmă, există posibilitatea ca aceștia să simtă vinovăție din diverse  motive. Partea abuzată se poate simţi vinovată pentru că aceștia îşi privesc propriile relaţii ca un  “Plan B”, sau se pot simţi vinovați pentru abandonarea părinţilor sau partenerilor care i-au folosit pe ei ca “Plan B” pentru iubire. Cu toate acestea, ei s-au simțit utili, chiar dacă într-un mod nesănătos.
Chiar dacă mă simt vinovat pentru că le-am cauzat rău altora folosindu-i ca “Plan B”, inclusiv pe copii mei, aleg să combat  acest tipar, să încetez recrearea lui şi să mă iubesc, să mă accept şi să îmi ofer iertare.
Chiar dacă mă simt vinovat pentru că imi abandonez părintele, partenerul sau prietenii la nevoie, aleg să îmi onorez însemnătatea şi valoarea prin renunţarea la acest tipar şi să mă iubesc, să mă accept şi să îmi ofer iertare.
Chiar dacă mă simt vinovat pentru că am creat dramă pentru a-i atrage din nou atenţia partenerului, de a-l  trage înapoi de la relația “Planului A”, aleg să îmi onorez sentimentele şi să mă iubesc, să mă accept şi să îmi ofer iertare.
Abuzul emoţional poate afecta permanent stima de sine a unei persoane şi abilitatea acesteia de a relaţiona cu alţii şi este transmisă din generaţie în generaţie .Vestea bună este că EFT(Tehnicile de Libertate Emoţională) este o unealtă puternică şi eficace pentru  combaterea tiparelor dăunatoare precum şi pentru a pune capăt acestui ciclu de viață familială traumatică.
Aţi suferit de abuz emoţional in copilărie?
Ce asemănări se regăsesc între lupta dumneavoastră şi sentimentele și  subiectele discutate în acestă postare de blog?
Aceste scrieri discutate v-au ajutat să vă vindecaţi de faptul că aţi fost un “soţ surogat”?

Mi-ar plăcea să aud părerile voastre mai jos!

Colectivul ARPCC
Referința noastră [ngo2302]
Traducător: Alupului Ștefan
Corector: Burcuș Marina

Niciun comentariu:

Cele mai citite