Ne face plăcere să publică o sentință interesantă jurisprudențial a judecătoriei Buftea. Buncii materni (mama decedată) au primi un program de legături personale de un weekend din două, cu înnoptarea minorului la ei + 5 săptămâni de vacanță (1 în vacanța de iarnă, una în vacanța de primăvară și trei în vacanța de vară).
Colectivul ARPCC
Dosar nr.11479/94/2010
JUDECATORIA BUFTEA
–JUDETUL ILFOV
Sentinţa civilă nr.1096/2011
Şedinţa publică din 4.03.2011
Instanţa constituită din:
Preşedinte
: C.A Grefier
: D. F.
Pe rol pronunţarea cauzei civile de faţă.
Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa
publică din data de 24.02.2011, fiind consemnate în încheierea din acea dată,
parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa a amânat pronunţarea la
data de 4.03.2011, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii
scrise, când în aceeaşi compunere a hotărât următoarele :
INSTANTA
Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.11479/94/2010, la data de
23.11.2010, reclamanţii M. I. şi M. E, au chemat în judecată pe pârâtul M. P., pentru ca, prin sentinţa
ce se va pronunţa să se dispună: încuviinţarea dreptului de a avea legături personale cu
minorul, după următorul program: în
prima şi a treia săptămână ale fiecărei
luni , de sâmbătă orele 11.00 până duminică , orele 19.00; în vacanţele şcolare
de primăvară şi iarnă, o săptămână , la domiciliul lor; în vacanţa de vară ,
timp de trei săptămâni , la domiciliul lor.
În motivarea acţiunii,
legal timbrată cu suma de 8 lei, reclamanţii au arătat că, din căsătoria fiicei
lor M. M.-A. (cunoscută şi sub pseudonimul artistic
de M. M. ) cu pârâtul, a
rezultat minorul .
Imediat după naşterea
copilului, reclamanţii s-au implicat în creşterea acestuia, astfel că, între
bunici şi nepot s-a creat o puternică relaţie de afecţiune reciprocă.
La data de 14.07.2010, a
survenit decesul fiicei reclamanţilor,
copilul rămânând în grija tatălui .
De la data morţii fiicei
reclamanţilor, pârâtul refuză să le permită acestora să îşi vadă nepotul, într-o manieră care să
asigure continuarea unei legături
fireşti între bunici şi minor.
Deşi au manifestat
întotdeauna o afecţiune şi grijă faţă de
minor, iar acesta s-a ataşat de
reclamanţi , după moartea fiicei lor, aceştia
nu l-au mai putut vizita, neputând afla nimic despre el .
Au mai arătat
reclamanţii că , doresc să sprijine minorul , moral şi material , pentru ca
acesta să nu simtă lipsa mamei, să-şi
cunoască rudele pe linie maternă ( unchi, mătuşi , veri).
Mai mult, reclamanţii au
o locuinţă destul de spaţioasă pentru a
putea găzdui copilul, fiind totodată cunoscuţi
ca fiind oameni cu o moralitate
neîndoielnică .
În dovedirea acţiunii,
reclamanţii au depus la dosarul cauzei, în copie: certificatul de naştere al
minorului ; un extras din registrul de
căsătorie pentru uz oficial; certificatul de deces al fiicei lor .
Pârâtul, a depus o
întâmpinare , solicitând respingerea
acţiunii ca neîntemeiată.
În motivarea cererii ,
s-a arătat că, la scurt timp după
decesul fiicei reclamanţilor , aceştia au început o campanie de denigrare a sa, fiind chiar acuzat că şi-a ucis soţia .
Reclamanţii, nu s-au
implicat în nici un fel în creşterea copilului, pârâtul şi defuncta sa soţie
fiind ajutaţi de părinţii pârâtului.
Până în prezent ,
bunicii materni nu au manifestat nici un
interes faţă de soarta copilului,
reclamantul afirmând chiar într-o
emisiune televizată că “nu sunt
interesaţi de copil “.
În momentul de faţă,
reclamanţii urmăresc interese pecuniare,
copilul fiind cel care îşi moşteneşte mama.
Felul în care reclamanţii
au înţeles a aborda relaţia cu
pârâtul, după decesul fiicei lor,
reprezintă un impediment major în dezvoltarea unei relaţii
normale între ei şi minor.
Dezvoltarea unei relaţii între bunicii materni şi copil ,
ar avea efecte nocive în ceea ce
priveşte dezvoltarea normală a
copilului, atât din punct de vedere moral
cât şi fizic .
La dosarul cauzei , au
fost depuse : o înregistrare video în format electronic; un set de planşe foto (
articole publicate de diverse ziare şi reviste).
Pentru ambele părţi, au
fost încuviinţate probele cu acte şi martori.
Instanţa din oficiu a
dispus efectuarea unei anchete sociale
la domiciliul reclamanţilor. Din referatul întocmit de organele
competente , rezultă că, reclamanţii
deţin o locuinţă aptă pentru a
putea găzdui în bune condiţii un copil
de vârstă fragedă .
Mai rezultă faptul că,
reclamanţii nu suferă de boli şi au o
reputaţie neştirbită în societate.
La termenul stabilit în
vederea administrării probelor , pârâtul nu s-a prezentat , fiind audiat
numai martorul propus de reclamanţi.
Din depoziţia acestuia,
rezultă că, întradevăr reclamanţii sunt
oameni cu o moralitate nepătată, având condiţii materiale optime pentru a putea caza şi îngriji
temporar un copil de vârstă
fragedă. Mai rezultă faptul că, cei doi
reclamanţi au abilităţile necesare
pentru a putea educa şi creşte propriul lor nepot.
Analizând cererile şi
materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine că, la scurt
timp după decesul fiicei
reclamanţilor, între aceştia şi
ginerele lor s-au ivit grave
neînţelegeri pe fondul
unei traume psihice profunde,
provocată de tragicul eveniment.
Relaţiile dintre părţi ,
fiind tensionate, pârâtul nu a mai permis reclamanţilor să aibă legături
personale cu nepotul lor, fapt ce le-a cauzat grave prejudicii de ordin moral fiind siliţi practic să promoveze
prezenta acţiune.
Faţă de cele reţinute şi
în baza art. 14, 15 din Legea 272/2004,
va fi admisă acţiunea reclamanţilor , aşa cum a fost formulată.
Procedând în acest mod,
instanţa are în vedere mai multe considerente:
În primul rând, există
un text de lege care, prevede în mod expres
dreptul bunicilor de a avea
legături personale cu nepotul lor, în speţă, neexistând nici un indiciu care să poată conduce la concluzia că,
dezvoltarea fizică, psihică,
intelectuală şi morală a copilului sunt
in vreun fel primejduite.
Aşa cum rezultă din
probele administrate în cauză( ancheta socială, declaraţia martorului),
reclamanţii sunt oameni cu o probitate
morală neştirbită, care au crescut şi
educat doi copii, având totodată suficiente posibilităţi materiale, pentru a putea oferi nepotului confortul necesar pentru a putea
trăi decent la domiciliul acestora scurte perioade de timp.
În al doilea rând,
reclamanţii au suferit o grea pierdere prin decesul fiicei lor, iar legăturile
pe care urmează a le avea cu nepotul, vor avea un efect benefic asupra moralului acestora, permiţându-le să revină
treptat la o viaţă normală.
Atitudinea
reclamanţilor faţă de pârât, imediat
după decesul fiicei lor, se explică prin
imensa durere simţită la momentul
respectiv, comportamentul acestora fiind
mult atipic. Treptat însă, cei doi şi-au revenit, dorind ca, în momentul
de faţă să ducă o viaţă aproximativ
normală, legătura cu nepotul lor având un efect benefic.
Nu în ultimul rând , se
are în vedere şi interesul superior al
copilului care, pentru a se putea
dezvolta normal ( din toate punctele de vedere ) trebuie să-şi cunoască rudele pe linie maternă, pârâtul neputându-se
opune, decât cu riscul de a cauza greve prejudicii fiului său.
Înconjurat de dragostea
tuturor membrilor familiei ( bunici
materni şi paterni) copilul va putea
creşte armonios, fără a simţi prea mult
, lipsa mamei.
Pârâtul trebuie să aibă
în vedere şi faptul că, o atmosferă de
ură dintre el şi reclamanţi , nu ar face
decât să prejudicieze copilul, dezvoltarea sa fiind pusă în pericol, lucru care însă poate fi înlăturat, printr-o atitudine conciliantă, din partea ambelor părţi .
Văzând şi disp.art.274 cod pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite acţiunea
introdusă de reclamanţii M. I. și M. E.,
în contradictoriu cu pârâtul M. P.
Stabileşte pentru
reclamanţi un program de vizitare al minorului,
astfel: în prima şi a treia săptămână ale fiecărei luni, de sâmbătă
orele 11:00 până duminică orele 19:00; în vacanţele de iarnă şi de primăvară,
reclamanţii vor lua copilul la domiciliul lor o săptămână; în vacanţele de vară
ale copilului , reclamanţii îl vor lua pe acesta la domiciliul lor trei săptămâni.
Obligă pârâtul la 8 lei
cheltuieli de judecată către reclamanţi.
Cu drept de apel în termen
de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă
publică astăzi 4.03.2011.
Preşedinte, Grefier,
C.
A D. F.
Red.CA/DF/5
ex./21.03.2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu