În ceea ce priveşte îngrijirea copilului, studii recente au demonstrat că, în general, capacităţile parentale prezic în mare măsură dezvoltarea socială, emoţională şi cognitivă şi sunt chiar mai importante decât frecventarea unui centru de îngrijire a copilului, în special dacă serviciile acestuia nu sunt de cea mai bună calitate.
O îngrijire de calitate, înseamnă, alături de o bună îngrijire părintească, dezvoltarea mentală normală a copiilor şi achiziţia de competenţe sociale pozitive.
Prin urmare, este extrem de important ca strategiile ce vizează dezvoltarea armonioasă a copilului şi pregătirea lui pentru şcoală să includă educaţie parentală, servicii de îngrijire de calitate a copilului, servicii primare de sănătate, nutriţie şi igienă.
Parenting-ul poate fi definit ca "o sumă de activităţi deliberate care au ca scop asigurarea supravieţuirii şi dezvoltării copilului. Aceste acţiuni pot fi sau nu realizate de părintele biologic al copilului."(1) Termenul de 'părinte' denotă în general relaţia biologică dintre tată sau mamă şi copil, dar se poate referi în sens larg şi la adulţii care cresc acel copil fără a exista vreo legătură biologică între ei.
Ce se întâmplă - sau nu se întâmplă - cu copiii în primii ani ai vieţii este esenţial atât pentru bunăstarea lor imediată, cât şi pentru viitorul lor.
Cine a avut parte de stimulare adecvată încă din primii ani de viaţă, are mai multe şanse să crească sănătos, să îşi dezvolte limbajul şi capacitatea de învăţare, să meargă la şcoală şi să ducă o viaţă productivă şi împlinită. Cu toate acestea, în lumea întreagă mai există încă milioane de copii cărora li se refuză dreptul de a-şi atinge potenţialul maxim de dezvoltare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu