Corector: Bratuva Ioana
Articolul original poate fi gasit aici: http://goo.gl/U7MxpP
Cazurile ce au in vedere custodia copiilor, rezidența acestora si dreptul de acces al unui părinte sunt cercetate de către Tribunalul Districtual in cazul în care părinții nu pot cădea la un acord.
Înainte ca aceste cazuri să fie aduse la Curtea Districtuală, părinții ar putea să profite de posibilitatea unei discuții, având ca scopul cooperarea, dirijată de un angajat al comitetului municipal de bunăstare socială. Aceasta este o discuție în care părinții sunt asistați în căderea de acord de către un expert, iar scopul ei este găsirea unei soluții prin atingerea unui consens. Contactează autoritatea municipală dacă vrei să afli mai multe despre aceste discuții de cooperare. Municipalitatea poate oferi, de asemenea, consiliere familială.
Dacă este spre binele copilului, Curtea – atunci când cazul ajunge aici - poate concluziona asupra discuțiilor de cooperare.
Curtea Districtuală poate adjudeca disputa
Cazurile privind custodia, rezidența și dreptul de acces sunt cercetate de către Curtea Districtuală din districtul in care locuiește copilul sau in conjuncție cu un caz de divorț aflat in desfășurare.
Dacă dorești Curtea Districtuală să cerceteze un caz privind custodia copiilor, rezidența copiilor sau dreptul de acces al unui părinte, ar trebui să înaintezi o cerere pentru somație. Citește mai multe despre acest aspect sub rubrica Procedee Legale/Cazuri de Contencios/Cerere pentru somatii.
Cele două părți implicate ar trebui, în mod normal, să plătească propriile cheltuieli de judecată in cazurile privind custodia, rezidența si dreptul de acces.
Ce ar trebui să fac dacă decizia luată de către judecător nu este implementată?
Poți să apelezi la Curtea Districtuală dacă decizia privind custodia, accesul sau transferul copilului trebuie să fie implementată (așa-numita executare).
În cele mai mult cazuri, ar trebui să îți trimiți cererea la Curtea Districtuală din județul în care copilul trăiește. Poți să găsești Curtea Districtuală corectă accesând "Sok domstol" (caută "curte" în motorul de căutare) Curtea Districtuală ia în considerare interesele copilului și cercetează, în prima instanță, dacă transferul poate fi realizat în mod voluntar. Dacă acest lucru nu este posibil, curtea poate decide realizarea prin constrângere.
Curtea Districtuală evită, atât cât este este posibil, impunerea unei măsuri de constrângere. Cele mai comune măsuri de constrângere sunt amenzile implicite. Amenzile implicite sunt reprezentate de banii care trebuie achitați de către părintele care nu vrea să realizeze transferul copilului. Curtea Districtuală poate, de asemenea, să decidă ca poliția să ridice copilul. Ridicarea copilului ar trebui să fie realizată, spre binele acestuia, într-un mod cât mai delicat.
Custodie
O persoană care deține custodia unui copil este responsabilă de situația personală a acelui copil.
Custodele/Tutorele are dreptul și obligația să ia deciziile asupra diferitor probleme ce privesc copilul. În orice caz, custodele trebuie să țină cont de părerile si dorințele copilului și ale celuilalt părinte.
Dacă părinții sunt căsătoriți, ambii dețin custodia copilului. Dacă părinții se căsătoresc după nașterea copilului, custodia devine, în mod normal, comună ca urmare a căsătoriei. Custodia comună continuă, de asemenea, în cele mai multe cazuri de divorț al părinților.
Dacă părinții nu sunt căsătoriți, mama are custodie unică. Părinții care nu sunt căsătoriți pot decide, în orice caz, să fie o custodie comună. O asemenea înțelegere trebuie să fie aprobată de comitetul de bunăstare socială. În conjuncție cu o declarație de confirmare a paternitații, părinții pot apela, de asemenea, la comitetul de bunăstare socială pentru înregistrarea custodiei comune. Dacă atât copilul, cât și părinții sunt de naționalitate suedeză, părinții pot apela la Agenția Suedeză de Taxe și Impozite pentru înregistrare. Părinții pot apela și la Curtea Districtuală cu o cerere pentru custodie comună.
Întrebările privind schimbările de custodie sunt cercetate de către o Curte la acțiunea unuia sau ambilor părinți. Curtea va decide asupra custodiei având în vedere doar interesele copilului. Astfel, custodia poate fi acordată unuia sau ambilor părinți. Curtea nu poate hotărî custodie comună dacă acest lucru nu este dorit de către ambii părinți. Dacă unul din părinți decedează, celălalt părinte obține, în mod normal, custodie unică asupra copilului. Acest lucru se aplică indiferent dacă este vorba de custodie comună sau nu. Dacă ambii părinți decedează, custodia ar trebui acordată unui sau doi custodianți special numiți, o rudă de exemplu
Rezidența copiilor
Când doi părinți care nu locuiesc împreună dețin custodia comună a unui copil, o Curte poate decide cu care dintre părinți ar trebui să locuiască acesta în cazul in care părinții nu pot cădea singuri la un acord. Doar ce este în interesul copilului este decisiv.
Părinții pot cădea, de asemenea, de acord privind alegerea cu care dintre ei ar trebui să locuiască copilul. Un asemenea acord se aplică numai dacă este dat în scris și dacă a fost apobat de către comitetul de bunăstare socială.
Dreptul de acces la copii
Un copil are întotdeauna dreptul de acces al părintelui (vizitare) cu care acesta nu locuiește. Părintele cu care copilul locuiește ar trebui să asigure asemenea informația ca modalitățile de acces, cu excepția cazului in care sunt motive speciale care împiedică acest lucru.
Pensia de întreținere pentru copii
Când copilul trăiește doar cu unul dintre părinți, celălalt părinte ar trebui să plătească o pensie de întreținere. Suma pensiei de întreținere depinde de nevoile copilului și de profilul general al posibilităților financiare ale părinților. Pensia de întreținere poate fi stabilită de comun acord sau de către Curte dacă părinții nu pot cădea la un acord.
ref.[ngo2855]
Colectivul ARPCC
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu