Sărăcia, având consecință abandonul școlar, discriminarea, agresivitatea, scăderea numărului vaccinărilor, lipsa unei instituții specializate – Avocatul Copilului sunt principalele motive de îngrijorare semnalate de organizația Salvați Copiii în Raportul Alternativ Periodic, care va fi prezentat Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului, în 3 octombrie, la Geneva, scrie Agerpres.
Potrivit unui comunicat transmis, marți, AGERPRES, Salvați Copiii România a monitorizat, pe parcursul a șapte ani (2008 — 2015), mai mulți indicatori, printre aceștia fiind “sărăcia, cu una dintre cele mai perfide consecințe ale ei, abandonul școlar, rata ridicată a mortalității infantile, în principal determinată de cauze prevenibile și afecțiuni tratabile în condițiile unui sistem medical funcțional, scăderea ratei vaccinărilor, care atrage după sine revenirea unor boli eradicate sau cu incidență scăzută, stigmatizarea și discriminarea copiilor în comunitate și școală, pe criterii economice, de etnie, de sănătate, cultura agresivității ca metodă de educație”.
Astfel, din raport reiese că mai mult de jumătate dintre copiii din România (52,2%) trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, media în statele membre ale UE fiind de 28%, iar insuficiența resurselor alocate pentru educație, sănătate și protecție socială adâncește vulnerabilitatea copiilor din zonele defavorizate.
Din analiza bugetului copiilor pe educație, protecție socială și sănătate, rezultă că în ansamblul cheltuielilor realizate de stat pentru cele trei domenii România cheltuiește, deseori, unele dintre cele mai mici procente din PIB, în comparație cu statele membre UE. “În cazul celor trei domenii cheie pentru copii, cheltuielile au ajuns să fie și cu peste 41% mai mici decât mediile europene”, susține Salvați Copiii.
În privința accesului la educație, raportul arată că aproape 366.000 de copii cu vârsta între 3 și 17 ani nu urmau nicio formă de învățământ (preșcolar, primar, gimnazial, liceal sau profesional), în anul 2013, iar, potrivit Eurostat, la sfârșitul anului școlar 2014 — 2015, rata părăsirii timpurii a școlii a crescut cu 1,8% în numai 2 ani, de la 17,3% (2012 — 2013) la 19,1%.
Potrivit studiului, copiii romi se confruntă cu o vulnerabilitate deosebită și sub aspectul participării la educație.
“Doar 42% dintre copiii romi (6-15 ani) au mers la grădiniță, în comparație cu 87% dintre copiii de alte etnii și care trăiesc în același mediu. Procentul copiilor cu vârsta învățământului obligatoriu care nu merg la școală este de 22% în cazul copiilor romi și de 6% în cazul copiilor de alte etnii”, potrivit Salvați Copiii.
În raport se susține, totodată, că participarea copiilor la învățământul public, considerat a fi gratuit, implică anumite costuri considerabile care trebuie acoperite de familie, cu toate că legea interzice acest lucru, analiza Salvați Copiii indicând că un cost total mediu alocat per copil este de 1.490 lei, iar per familie este de 1.954 lei, având în vedere și familiile cu mai mult de un copil școlar.
Raportul a identificat ca fiind o problemă majoră și faptul că România nu are o instituție independentă specializată care să preia atribuțiile menționate de Comitetul ONU, de tipul Avocatul Copilului.
“În 2015, s-au înregistrat în total 12.164 de petiții, din care doar 103 petiții făceau referire la drepturile copilului și ale familiei, ceea ce înseamnă, din punct de vedere al timpului alocat, o rată de două petiții pe săptămână într-o țară în care aproape 1,7 milioane de copii trăiesc în sărăcie, iar peste 350.000 de copii (3-17 ani) nu erau cuprinși, la începutul anului școlar 2014, în sistemul de învățământ. Deși atât societatea civilă, cât și Comitetul ONU au subliniat importanța unui Avocat al Copilului specializat, Parlamentul a respins, în 2009, 2012 și 2015, propuneri de lege care vizau înființarea acestei instituții”, precizează sursa citată.
Potrivit raportului, copiii cu probleme de sănătate mintală sunt discriminați atât de colegi, cât și de profesori și se constată absența incluziunii copiilor cu dizabilități, existând numeroase cazuri de discriminare și segregare bazate pe rezultate școlare și comportament.
O altă concluzie a raportului este că “stigmatizarea și discriminarea copiilor care se identifică LGBT este larg răspândită atât în mediul școlar, în familie, cât și în comunitate”.
Referitor la mortalitatea infantilă, fenomenul este constant mai grav în mediul rural, motivele ținând, în principal, de accesul mai redus la servicii medicale, de distanța mare până la localitățile unde astfel de servicii pot fi accesate, de nivelul scăzut de educație a mamei și de veniturile reduse ale gospodăriei, se arată în raportul Salvați Copiii.
“În ceea ce privește decesele copiilor mai mici de cinci ani, este îngrijorător faptul că aproape jumătate dintre acestea (48%) au cauze evitabile. Astfel, în anul 2013, principalele cauze de deces pentru această grupă de vârstă (1-4 ani) au fost bolile aparatului respirator (23,5%), urmate de leziuni traumatice și cauze externe (21,4%)”, potrivit Salvați Copiii.
Din analiza Salvați Copiii reiese și că, deși interzise prin lege, abuzul și neglijarea continuă să fie fenomene prezente în viața copiilor din România, adăugându-se că un procent de 63% dintre copii spun că au fost bătuți acasă de către părinți, în timp ce 20% dintre părinți consideră încă pedepsele fizice drept un mijloc de educare a copiilor.
Salvați Copiii România își exprimă îngrijorarea și asupra fenomenului impunității în cazuri de violență asupra copiilor. “Agresorii care răspund penal sunt mai degrabă excepția decât regula în cazul violenței fizice, unde datele ne arată că numai între 5% și 11% dintre agresori ajung în fața justiției”, se spune în raport.
Date îngrijorătoare apar legate și de fenomenul de bullying în școli. “Astfel 73% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situații de bullying, în școala lor. (…) Din păcate, școlile nu au o abordare comună în cazurile de bullying; unii profesori sunt mai implicați în stoparea comportamentului violent, în timp ce alții rămân pasivi. Unii copii au menționat că există situații când unii profesori încurajează bullying-ul sau pe agresori (umilind în mod constant unii copii)”, se menționează în raport.
În privința minorilor rămași singuri acasă, datele colectate de Salvați Copiii de la inspectoratele școlare pentru finalul anului 2015 au relevat un număr mult mai mare de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate — 212.352—, decât cel înregistrat în evidențele serviciilor publice de asistență socială — 85.194.
Raportul arată și faptul că deși, în perioada 2009 — 2016, au avut loc o serie de modificări legislative în reglementarea regimului adopțiilor în vederea creșterii numărului de copii declarați adoptabili și a scăderii duratei procedurii de adopție, o evaluare de impact a acestor măsuri nu a fost realizată până în acest moment.
Analiza Salvați Copiii indică și o scădere a ratei vaccinărilor și a accesului la servicii medicale, mai ales pentru copiii din mediul rural și a celor de etnie romă.
“În ultimii ani, se înregistrează o scădere a acoperirii vaccinale cu vaccinurile cuprinse în calendarul național de vaccinare, concomitent cu apariția unui număr mare de cazuri de boli prevenibile prin vaccinare. Pe lângă unele sincope recente în aprovizionarea cu anumite tipuri de vaccinuri, cauze importante de vaccinare incompletă a copiilor sunt și neprezentarea și refuzul vaccinării. Rezistența sau indiferența la vaccinare a unor părinți denotă, printre altele, și faptul că lipsesc intervențiile și serviciile specializate care să promoveze vaccinarea”, se arată în raport.
Salvați Copiii precizează că Raportul Alternativ reflectă opiniile și recomandările sintetizate în urma a două evenimente de consultare desfășurate la începutul anului 2016: o consultare de patru zile cu 48 de copii din București și 10 județe ale țării, urmată de o consultare cu reprezentanți ai 16 organizații neguvernamentale active în domenii specifice ale drepturilor copilului.
De asemenea, se menționează că studiile Salvați Copiii avute în vedere la redactare raportului au la bază participarea și opiniile a peste 7.700 de copii, 6.612 părinți și 790 de specialiști din rândul autorităților și societății civile, mai arată Agerpres.
ref.[ngo4629]
Colectivul ARPCC
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu