Pe rolul instanțelor din Cluj au fost în ultimii ani acțiuni depuse de părintele unui copil pentru decăderea din drepturile părintești ale celuilalt părinte. Acțiunile au fost respinse pe motiv că părintele nu poate cere așa ceva, ci doar Direcția de Protecție a Copilului, însă aceasta nu are niciun proces demarat în acest sens.
Preluare de la adresa web
Dăm exemplu motivarea unei sentinței în carezul unei mame care a cerut decăderea din drepturi a tatălui. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei, mama Andreea C., în contradictoriu cu tatăl pârât Octavian R., a solicitat instanței decăderea acestuia din drepturile părintești și plata pensiei alimentare.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că din relația de concubinaj cu pârâtul a rezultat minorul R.A.O., născut la data de 04 mai 2010. A mai precizat că din luna februarie 2011 pârâtul nu s-a mai interesat de copil, deși acesta se află la Grădinița Specială……, jud. Cluj, având retard întârziat și limbaj excesiv. Totodată, în această perioadă nu a contribuit la întreținerea și educația copilului (a dat o singură dată 50 de lei).
In 2012, Judecatoria Cluj-Napoca a obligat pâtâtul la plata catre minorul nascut in data de 04 mai 2010 a unei pensii de intreținere in cuantum de 167,5 lei pe lună.
Conform art. 508 Cod civil, părinții unui minor pot fi decăzuți din drepturile părintești dacă aceștia manifestă o neglijență gravă, inclusiv plata pensiei de întreținere.
”În aceste împrejurări, deoarece pârâtul s-a sustras de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv plata pensiei de întreținere, reclamanta a solicitat decăderea pârâtului din drepturile părintești.”, a precizat instanța.
Mama a solicitat in probațiune administrarea probei cu înscrisuri și proba cu martori, iar tatăl nu a formulat întâmpinare fata de cererea introductiva de instanță.
Instanța, din oficiu, a invocat excepția lipsei calității procesual active a reclamantei.
”Conform dispozițiilor art. 508 din Codul civil, instanța de tutela, la cerereaautoritatilor administrației publice cu atributii in domeniul protectiei copiului,poate pronunța decăderea din exercițiul drepturilor părintești dacă părintele pune în pericol viața,sănătatea sau dezvoltarea copilului prin rele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool și stupefiante,prin purtarea abuziva,prin neglijenta grava in indeplinirea obligațiilor parintesti ori prin atingerea grava a interesului superior al copilului.
Astfel,in temeiul acestor dispoziții legale, instanța arata ca unul din parintii minorului nu are calitate procesual activa pentru a solicita decaderea din drepturile parintesti a celuilalt parinte. Calitatea procesual activa, pentru promovarea cererii cu care reclamanta a investit instanța- decaderea din drepturile parintesti apartineautoritatilor administrației publice cu atributii in domeniul protectiei copiului. Față de aceste considerente instanța va admite excepția lipsei calitatii procesual active, cu consecinta respingerii cererii, conform dispozitivului.”, se arată în motivarea sentinței.
În alt proces similar, parhectul a fost cel care a invocat aceeași excepție, astfel că instanța a hotărât: ”Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocate de reprezentantul Ministerului Public, şi pe cale de consecinţă: Respinge acţiunea formulată de reclamant S.M, în contradictoriu cu pârâta SMM, ca fiind introdusă de către o persoană fără calitate procesuală activă.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu