Sursa acestui articol poate fi găsită aici
Copiii au atât
drepturi și libertăți civile, cât și drepturi legate de familie, sănătate,
bunăstare și educație, potrivit legii. Iar principalele persoane responsabile
de creșterea acestora în condiții optime sunt, desigur, părinții. Statul are un
rol complementar, astfel ca autoritățile pot interveni atunci când drepturile
copiilor sunt amenințate.
Părinții sunt responsabili pentru creșterea și asigurarea dezvoltării
copilului, conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea
drepturilor copilului. Aceștia trebuie să-și exercite drepturile și să-și îndeplinească
obligațiile față de copil în timp ce țin seama de interesul superior al
acestuia.
Statul are un rol complementar, astfel că acesta "asigură
protecția copilului și garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin
activitatea specifică realizată de instituțiile statului și de autoritățile
publice cu atribuții în acest domeniu", conform legii menționate.
Drepturile copilului, așa cum sunt ele prevăzute în legislație, sunt, în
principal, următoarele:
1. Dreptul la identitate
Copiii au dreptul să li se stabilească și să-și păstreze identitatea. După naștere,
sunt înregistrați și au dreptul la un nume, la o cetățenie, au dreptul să-și
cunoască părinții și să fie îngrijiți, crescuți și educați de către aceștia.
Statul este obligat să ia măsuri urgente pentru restabilirea identității unui
copil, în cazul lipsirii ilegale de către aceasta.
2. Dreptul de a menține relații cu părinții și rudele
Orice copil este îndreptățit, potrivit Legii nr. 272/2004, să mențină relații
personale și contacte directe atât cu părinții săi, cât și cu rudele și
celelalte persoane față de care se simte atașat. Acesta nu poate fi împiedicat să
aibă relații personale cu bunicii, frații, surorile sau cu alte persoane alături
de care a avut parte de viața de familie.
3. Dreptul de a menține relații cu părinții, în caz de separare
De asemenea, copiii au dreptul să mențină relații personale și contacte
directe cu părinții lor în situația în care aceștia sunt separați printr-o măsură
dispusă în condițiile legii. Aceeași regulă se aplică și în cazul în care părinții
locuiesc în state diferite.
4. Dreptul la imagine
Fiecare copil este îndreptățit să-i fie protejată imaginea publică și viața
intimă, privată și familială. Folosirea sau expunerea copiilor pentru obținerea
de avantaje personale/instituționale sau pentru influențarea deciziilor autorităților
nu sunt permise.
5. Dreptul la libertate de exprimare
La fel ca orice alt cetățean al României, copilul are dreptul la libertate
de exprimare. "Libertatea copilului de a căuta, de a primi și de a
difuza informații de orice natură, care vizează promovarea bunăstării sale
sociale, spirituale și morale, sănătatea sa fizică și mentală, sub orice formă și
prin orice mijloace la alegerea sa, este inviolabilă", dispune actul
normativ. Părinții trebuie să asigure acestora informații, explicații și
sfaturi, precum și să le permită să-și exprime punctul de vedere, ideile și
opiniile. Totodată, orice copil capabil de discernământ are dreptul să-și
exprime liber opinia asupra problemelor care-l privesc.
6. Dreptul la libertate de gândire, de conștiință și de religie
Libertatea de gândire, de conștiință și de religie este, de asemenea, un
drept garantat al copilului. Părinții pot îndruma copilul în alegerea unei
religii, însă nu-l pot obliga să adere la una.
7. Dreptul la respectarea personalității și individualității
Copiii au dreptul la respectarea personalității și individualității lor, se
mai arată în document, iar aceștia nu pot fi pedepsiți fizic sau nu pot fi supuși
altor tratamente umilitoare/degradante. Orice măsură prin care se urmărește
disciplinarea copilului poate fi stabilită doar în acord cu demnitatea
acestuia. Totodată, dacă i se încalcă drepturile fundamentale, copilul este îndreptățit
să depună singur plângeri.
8. Dreptul de a crește alături de părinți
Legea stabilește ca fiecare copil are dreptul să trăiască alături de părinții
săi, aceștia fiind responsabili în egală măsură pentru creșterea lui și pentru
asigurarea unor condiții care să permită dezvoltarea fizică, mentală, spirituală,
morală și socială.
9. Dreptul la sănătate și bunăstare
Copiii sunt îndreptățiți să se bucure de cea mai bună stare de sănătate pe
care o pot atinge și să aibă parte de serviciile medicale și de recuperare
necesare în acest sens. În același timp, aceștia trebuie să beneficieze de un
nivel de trai care să le permită dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală
și socială. "Părinților sau, după caz, reprezentanților legali, le
revine responsabilitatea de a asigura cele mai bune condiții de viață necesare
creșterii și dezvoltării copiilor; părinții sunt obligați să le asigure copiilor
locuința, precum și condițiile necesare pentru creștere, educare, învățătură,
pregătire profesională, precum și un mediu de viață sănătos", scrie în
Legea drepturilor copilului.
10. Dreptul la educație
Orice copil are dreptul să primească o educație care să-i permită
dezvoltarea, în condiții nediscriminatorii, a aptitudinilor și personalității
sale. Părinții sunt cei mai în măsură să aleagă felul educației ce va fi dată
copiilor lor și sunt obligați prin lege să-i înscrie la școală, precum și să se
asigure că aceștia vor frecventa constant cursurile. Totodată, copilul este îndreptățit
la odihnă și vacanță.
Sancțiunile aplicabile părinților, în cazul nerespectării drepturilor
copiilor, încep de la 500 de lei și ajung până la 10.000
de lei, potrivit Legii nr. 272/2004. Acestea sunt împărțite în trei
praguri, după cum urmează:
-> amenda de la 500 la
1.000 de lei:
- pentru cei care nu anunță poliția,
în maximum 24 de ore de la constatare, cu privire la dispariția copilului
de la domiciliu;
- pentru neparticiparea la ședințele
de consiliere psihologică efectuate de direcția generală de asistență socială
și protecția copilului, în cazul copiilor care săvârșesc fapte penale, dar
nu răspund penal;
- pentru orice practică prin
intermediul căreia un copil este dat cu scopul exploatării acestuia prin
muncă;
- pentru cei care nu notifică
autoritățile de plecarea la muncă în străinătate și nu desemnează o
persoana care să se ocupe de întreținerea copilului;
- amenda de la 2.500 la 5.000 de
lei: pentru cei care nu iau măsurile necesare pentru a preveni înlesnirea
sau practicarea cerșetoriei de către copil;
-> amenda de la 5.000 la 10.000
de lei:
- pentru acțiunile care sunt de
natură să afecteze imaginea publica a unui copil sau dreptul acestuia la viața
intimă, privată și familială;
- pentru folosirea sau expunerea
copiilor cu scopul obținerii de avantaje sau pentru influențarea
deciziilor autorităților.
->Pedeapsa cu închisoarea pentru părinții
care nu-și lasă copiii la școală
Părinții care își retrag copiii sau îi împiedică în mod nejustificat să urmeze
cursurile învățământului general obligatoriu pot fi pedepsiți, potrivit Codului
penal, cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amenda.
De asemenea, aceeași sancțiune o poate primi și persoana căreia îi este încredințat,
potrivit legii, un minor. Totuși, pedeapsa nu se aplica dacă inculpatul asigură
reluarea frecventării cursurilor de către copil înainte de încheierea urmăririi
penale.
"Daca până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare inculpatul
asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor, instanța dispune, după
caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere, chiar daca nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege
pentru aceasta", scrie în Codul penal.
În momentul de față, învățământul general obligatoriu este de 11
clase, conform Legii educației, iar acesta include învățământul primar, învățământul
gimnazial și primii doi ani ai învățământului secundar superior. Pana în 2020, învățământul
liceal va deveni obligatoriu.
Concediile și indemnizațiile părinților
Salariații părinți beneficiază, conform legislației în vigoare, de o serie întreagă de
concedii și indemnizații.
În situația în care un angajator nu poate oferi salariatei gravide un loc
de muncă sigur, care să nu pericliteze starea de sănătate a acesteia, viitoarea
mamă are dreptul să beneficieze de concediul de risc maternal. Acesta poate fi
de maximum 120 de zile și include o indemnizație de risc maternal de 75% din
media veniturilor aferente ultimelor șase luni.
Pentru obținerea concediului de maternitate (care include
perioada înainte și cea după naștere), salariatele trebuie să aibă realizat un
stagiu minim de cotizare de cel puțin o lună sau un stagiu asimilat în ultimele
12 luni anterioare. Durata este împărțită în 63 de zile înainte de naștere și
63 după naștere, iar în aceasta perioada salariata primeste o indemnizație de
maternitate.
Persoanele care obțin venituri din munca în ultimele 12 luni de dinaintea nașterii
copilului pot cere intrarea în concediul pentru creșterea copilului și obținerea
unei indemnizații aferente. Acesta poate fi de un an sau de doi ani.
Însă nu numai mamele au dreptul la concediu după nașterea unui copil, ci și
tații. Astfel, aceștia pot beneficia de un concediu paternal de
cinci zile lucrătoare, pentru a participa la îngrijirea nou-născutului, însă durata
poate fi prelungita cu încă zece zile daca tații obțin atestatul de absolvire a
cursului de puericultură. Totodată, angajatorul le va acorda acestora o
indemnizație de concediu paternal. Pe deasupra, și tații sunt îndreptățiți să ceară
intrarea în concediul pentru creșterea copilului.
Mai exista, de asemenea, concediul și indemnizația pentru îngrijirea
copilului bolnav, care se acorda asiguraților pentru copiii în vârsta de
pana la șapte ani.
În plus, autoritățile au anunțat recent ca pregătesc introducerea unui nou
concediu pentru salariați: cel de acomodare cu copiii pe care aceștia
vor să-i adopte. Acesta ar urma să fie de cel mult 90 de zile și să includă o
indemnizație lunară.
Minorii pot fi angajați sau folosiți ca
zilieri
Legislația muncii permite minorilor, în prezent, să lucreze ca salariați
sau ca zilieri, însă numai după atingerea unei vârste minime și
numai daca sunt respectate anumite condiții stricte.
Conform Codului muncii, persoanele fizice pot fi angajate cu contract de
munca de la vârsta de 15 ani, însă numai daca părinții își dau
acordul în acest sens și daca este vorba de activități adecvate vârstei.
În condiții asemănătoare, copiii au voie să lucreze ca zilieri de la aceeași
vârsta. În ambele cazuri, aceștia n-au voie să aibă un program mai lung de șase
ore pe zi și 30 de ore pe săptămâna.
Totuși, legea permite copiilor să desfășoare activități plătite indiferent
de vârsta, daca acestea sunt făcute în domeniile cultural, artistic,
sportiv, publicitar și de modelling. Astfel, copiii pot câștiga bani ca actori,
cântăreți, dansatori sau sportivi profesioniști.
Siguranța copiilor, o obligație pentru șoferi
Din luna
februarie a acestui an, șoferii sunt obligați să se asigure ca,
în timp ce conduc mașina, minorii poarta centura de siguranța sau
sunt transportați în dispozitive de fixare în scaune pentru copii omologate.
În același timp, prin intermediul Codului rutier și normelor sale de
aplicare a fost interzisă transportarea copiilor în vârsta de pana la trei ani în
autovehicule neechipate cu sisteme de siguranța.
Purtarea centurii sau transportarea în dispozitive specifice nu este
obligatorie doar daca medicii scutesc copiii de folosirea
acestor sisteme de siguranța. Obligația nu se aplica nici când aceștia sunt
transportați cu taxiul sau cu mijloacele de transport în
comun.
Nerespectarea de către șoferi a obligațiilor privind transportarea copiilor
mai mici de trei ani este sancționată în momentul de față cu amenzi cuprinse
intre 390 și 487,5 lei, la care se adaugă și trei
puncte de penalizare.
Nota: Informații suplimentare găsiți aici.
O zi liberă pe an pentru sănătatea
copilului
În curând, părinții vor putea să beneficieze efectiv de ziua liberă lucrătoare
acordată prin lege pentru
a-și duce copiii la medic.
Aceasta facilitate a fost introdusă anul trecut prin Legea nr. 91/2014, însă, înainte
de a se aplica, mai trebuie stabilite și normele acesteia. Ministerul Muncii
le-a pregătit și le-a lansat în dezbatere publica în cursul lunii mai, astfel
ca acestea mai trebuie doar să fie aprobate de Guvern și publicate în Monitorul
Oficial.
Concret, părinții vor putea să ceară anual o zi liberă lucrătoare pentru
a se îngriji de sănătatea copilului. Deși nu vor fi obligați s-o plătească,
angajatorii vor trebui s-o acorde, iar părinții vor fi nevoiți să dovedească
efectuarea vizitei la medic printr-o adeverința speciala.
Alocația de stat a copiilor va fi dublată
Tot în cursul lunii mai, deputații au adoptat prin vot final un proiect de
lege care prevede dublarea
alocației de stat pentru copiii de 2-18 ani și liceenii de
peste 18 ani.
Prin urmare, aceștia vor putea să beneficieze lunar de 84 de lei,
față de 42 de lei, cât este alocația în prezent. Ba chiar mai mult,
parlamentarii își doresc să majoreze alocația în viitorul apropiat pana
la 200 de lei (daca vor exista resursele necesare).
Pentru a se aplica, legea mai trebuie doar să fie promulgată de președintele
țării și apoi publicată în Monitorul Oficial. Conform declarațiilor recente ale
lui Klaus Iohannis, acesta va semna decretul de promulgare a legii chiar în cursul
acestei zile.
[ngo4401]
Colectivul A.R.P.C.C.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu