Este Planul Parental o Tranzactie? Raspuns: DA

Buna ziua,
Sunt in proces cu fosta mea concubina in privinta planului parental, autoritatii tutelare si a locuintei minorului ce s-a nascut in urma acestei relatii.
1) Instanta a respins planul parental nemotivand aceasta respingere ci doar pur si simplu a achiesat la concluziile scrise depuse dupa incheierea dezbaterilor orale, si a mentionat in considerente ca planul parental este "o tranzactie" si ea(instanta) nu poate suplini vointa unuia dintre parinti.
1a) Intrebare: este planul parental o adevarata tranzactie? cum pot combate aceasta ineptie, deoarece tranzactia este benefica partilor intr-un contract iar in cazul de fata este benefica in special minorului care are un parinte imbecil si nu intelege la ce e bun planul.
2) Instanta decide ca locuinta minorului va fi la mama. !!! fara a indica adresa de unde voi putea lua minorul dar, nu spune unde va locui mama, daca intr-un canal sau la amantii sai sau la o bunica bolnava ....
2b) Intrebare: Cum pot face sa determin instanta sa-i ofere fiului meu o locuinta stabila-statornica, adica sa decida clar adresa locatiei? am mai intrebat si in ultima vreme este o practica a instantei de a nu indica adresa exacta pentru nu a incalca libera circulatie a mamei!! o alta ineptie. aici nu e vorba de mama....ci de copil .
3) Autoritatea tutelara au stabilit-o in comun....bine ca-i obliga legea ! ca dupa capul unui procent considerabil de judecatori imbecili si nepregatiti( ar trebui adaugata si o exceptie de incompetenta in Codul de proc civ) am merge ca inainte .
4) Autoritatea tutelara = incredintare?? pentru ca daca eu am un program de vizita de doua zile pe luna, duminica intre 11- 17 , cum mai pot avea grija de copil, cum o sa-l pot supraveghea sau cum o sa-mi exercit obligatiile care, in instanta, mama spune ca nu mi le-am respectat. ( ex: nu stiu ca fiului meu ii plac bomboanele"haribo" si nu i-am cumparat niciodata, etc) obligatii pe care instanta le-a interpretat ca sunt esentiale, adica nu stiu nimic despre copilul meu .

Asteptand cu interes raspunsul dvs. va multumesc ca ne sunteti aproape!

RAA, BUCURESTI
(un sunet care nu se potriveste intr-o melodie proasta, un parinte fericit ca are un copil, dar indignat de mentalitatea celor care nu au nimic in cap si-si dau cu parerea, si totodata deranjat de prostia judecatorilor)

*************************

Buna ziua,

1.      Planul Parental este considerat “tranzacţie” … adică înţelegere între părinţi. Dacă nu e acceptat de ambii instanţa nu poate să îl aprobe. În anumite ţări din străinătate instanţele obligă părinţii să încheie un plan parental sub sancţiunea că dacă părinţii nu încheie una astfel de plan parental de comun acord, instanta a vă aloca custodia comună în mod egal adică 50% timp cu mama şi 50% timp cu tata, lucru care s-ar putea să nu convină niciunuia dintre părinţi. Acest tip de decizie are darul să detensioneze situaţia şi să forţeze părinţii să se medieze şi să facă acest plan parental. Net copilul câştigă pentru că părinţii rezolvă rapid situaţia, se pub bazele unei relaţii mai bune în viitor deoarece durata procedurilor e scurtă şi nu ajung să se "ardă podurile"

2.      Instanţa trebuia să dea locuinţa copilului la o adresă identificabilă fizic. Căutaţi pe blog-ul nostru avizul CSM dat la propunerea de modificare a legii 272/2004. Deja modificată. Clarifică intenţia legiuitorului. Din păcate mulţi judecători nu înţeleg asta. În lipsa unei locuinţe clare  se pot da naştere la abuzuri (vezi părintele rezident să schimbe de 10 ori locuinţa copilului şi dvs să nu vă puteţi opune, sau chiar să nu fie la locul cunoscut de dvs ca locuinţă atunci când mergeţi la program.  Aveţi calea apelului şi a recursului., merită să încercaţi să corectaţi acest lucru.

3.      Ca să motivaţi necesitatea locuinţei aveţi o serie de materiale foarte bune pe blogul nostru sau pe www.arpcc.ro în zona de modele, în zona de jurisprudenţă. Vedeţi şi comentariile din iurispedia.ro Singura cale este să citiţi mult şi să încercaţi să coroboraţi informaţiile apoi să argumentaţi logic în faţa instanţei necesitatea de a se stabili în concret locuinţa. Căutaţi şi în ECRIS sentinţe în care locuinţa se stabileşte la o adresă identificabilă. Arătaţi că legea vă permite să vă opuneţi dacă mută locuinţa în alt oraş de exemplu ori în acest moment instanţa nu a stabilit în ce oraş stă copilul … deci mama, cel puţin teoretic, poate să se mute la 100 km distanţă pt că nimic nu o împiedica să facă asta în sentinţa judecătoriei.

4.      Aveţi dreptate --- prin stabilirea unui program de vizită atât de restrictiv în fapt instanţa vă restrânge nejustificat autoritatea parentală. În teorie aveţi aceleaşi drepturi şi responsabilităţi ca şi mama. În practică nu le aveţi. Este o încălcare a drepturilor omului, a convenţiei privitoare la drepturile copilului, etc. Din păcate judecătorii noştri nu se prind că singura soluţie corectă dpdv legal este să se dea custodie comună fizică – singura care asigură ca nu vi se restrâng drepturile parentale şi singura care (studiile o demonstrează) asigură copilului o relaţie emoţională adecvată cu părintele nerezident.  Noi credem că e o problemă de CEDO: faptul că prin stabilirea unui program de legături personale instanţa vă restrânge nejustificat drepturile parentale. Din păcate din zecile -  sutele de părinţi în situaţia dvs nu am văzut unul să aibă curajul şi tenacitatea să meargă CEDO (procesele durează şi 5-6 ani acolo, costă bani, etc. )

Dacă doriţi să faceţi mai mult decât să vă luptaţi pe cazul personal vă sugerăm să veniţi alături de noi – avem nevoie de oameni care să facă muncă voluntară – şi suntem încă prea puţini. Doar aşa putem schimba societatea – am făcut-o deja dar mai sunt multe de făcut.

Cu deosebită considerație,

Colectivul ARPCC