Postat de Andreea Verde in La zi pe Metropotam
La orice intrebare, raspunsul poate fi Din copilarie mi se trage. Asa ca, luati de citit, constientizat si luat aminte pentru vremuri mai bune.
1. Ignorarea sau minimizarea sentimentelor.
Atunci cand copilul experimenteaza tristete, furie sau frica, iar parintii ii iau peste picior, ii umilesc sau ii ironizeaza - trairile lor se minimizeaza.
Practic, copilului i se transmite mesajul: ceea ce simti tu este gresit. Ce ar trebui sa faca parintii? Sa empatizeze, sa ii incurajeze sa se deschida si sa le arate o iubire neconditionata.
2. Regulile contradictorii/inconsistente
Daca nu ii vorbesti copilului despre asteptarile pe care le ai, ii impui reguli pe care nu le explici, nu il ajuti deloc sa se comporte asa cum ar trebui. Se creeaza o confuzie care il face pe copil sa vrea sa isi descopere propriile limite, fara sa aiba vreo sustinere. Daca nu au niste reguli clare care trebuie respectate, cel mic va ramane fara directie.
Iar mai departe, aceasta inconsisteta a regulilor va crea probleme de comportament si lipsa respectului de sine.
3. Atunci cand parintii isi trateaza copilul ca pe un prieten
Parintii nu trebuie sa:
- discute cu copiii despre probleme, griji, celalalt partener sau sa le ceara sfatul in legatura cu vreunul din aceste subiecte.
- daca te arati vulnerabil si lipsit de ajutor in fata copiilor tai, nu vor invata sa te respecte si te vor trata ca pe un egal sau ca pe cineva care le e inferior
In schimb, parintii trebuie sa le arate copiilor ca sunt stapani pe viata lor, ca au situatia sub control.
4. Atunci cand parintii se umilesc unul pe celalalt in fata copilului
Amenintarea cu divortul si lipsa unor dovezi de iubire, il fac pe copil sa fie confuz in legatura cu acest subiect.
Daca parintii sunt deja divortati si se vorbesc de rau unul pe celalalt = alienare totala fara de familie.
5. Pedepse pentru actele copilului/adolescentului de independenta si distantare fata de familie
Daca parintii isi pedepsesc copiii (adolescenti) pentru lucruri legate de emancipare/maturizare, le transmit mesajul ca dezvoltarea lor este ceva gresit. Rezulta nesiguranta, acte de rebeliune, indepartarea de familie.
6. Tratarea copilului ca si cand ar fi o prelungire/reflexie a parintelui
Parintii sunt tentati sa se vada "pe ei in tinerete" atunci cand isi privesc propriul copil. Astfel, ei le proiecteaza calitati, comportamente si inclinatii artistice pe care, de multe ori, nu le au.
7. Implicarea activa a parintilor in relatiile copilului
Le inhiba procesul de maturizare. E valabil si pentru relatiile cu profesorii, prietenii sau iubitii.
8. Grija excesiva a parintilor/ Protectia excesiva
...duce la narcisism, o perceptie gresita asupra vietii care pare sa nu aiba deloc greutati. Copiii/Adolescentii ajung sa creada ca totul li se cuvine. Apoi, devin confuzi si deprimati daca nu primesc ceea ce considera ca merita.
Cele 8 modalitati au fost sintetizate de Sherrie Campbell, doctor in psihologie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu