Mic studiu asupra gazduirii egalitare a minorilor dupa divort

Avem plăcerea să anunțăm o apariție editorială de excepție legată de aplicarea custodiei comune în România

Un autor care deja ne-a mai impresionat cu deschiderea arătată temelor legate de autoritatea părintească comuna implementata corect.

https://www.ujmag.ro/drept/dreptul-familiei/mic-studiu-asupra-gazduirii-egalitare-a-minorilor-dupa-divort

Reelevant și comentariul autorului ... 

Descriere

În ciuda titlului său, prezenta lucrare reprezintă prima tratare in extenso din literatura română a problematicii găzduirii egalitare a minorilor. Într-adevăr, tema a mai fost evocată și anterior, dar doar en passant, cu probabilă întâietate tot de către noi, atunci în monografia „exercitarea autorității părintești după divorț”, publicată în anul 2012.

Deși o temă care a iscat discuții vivante și pasiuni aprinse în state cu dezvoltare și cultură juridică superioară, pe plan național găzduirea egalitară pare să fie mai cunoscută și disputată de către societatea civilă, decât de doctrina de specialitate ori în practica instanțelor judecătorești. Totuși, oriunde am privi, să o recunoaștem franc, nivelul cunoștințelor este unul elementar.

Chiar aprofundată fiind (și ne-ar plăcea enorm să ne înșelăm) găzduirea egalitară nu-și va găsi o largă aplicare. Nu neapărat pentru că ar reprezenta un concept foarte sofisticat, cât mai degrabă prin prisma faptului că pentru a „rodi” are nevoie de un anumit gen de societate – ca grad de civilizație, mentalitate, tradiție, seturi de valori ș.a.m.d.

societatea românească nu ne apare defel un teren fertil găzduirii egalitare. Fără speranță, în al nostru declin ca societate nu vom avea parte nici măcar de frumusețea ruinelor. O decadență grandioasă rămâne apanajul exclusiv al marilor civilizații.

Iar atunci prezenta lucrare este chiar totalmente în van, fatalmente zadarnică? Pesemne că da, deși ne place să credem că este o ofrandă adusă acelui sfânt al cauzelor pierdute și fără speranță.

Si mai ales un extras

 [1]      Foarte practic privind lucrurile, se poate afirma cǎ încredintarea spre creștere și educare (din C. fam.) este identica în esentǎ cu exercitarea autoritǎtii pǎrintesti exclusive/unilaterale, regǎsite acum în art. 398 NCC. În ambele ipostaze, esentialmente, doar unul dintre pǎrinui este învestit cu puteri decizionale majore/importante în cresterea și educarea copilului. Celǎlalt pǎrinte (chiar dacǎ nu se poate sustine cǎ este lipsit total de drepturi pǎrintești - subliniem cǎ nu suntem aici în situauia decǎ- derii din drepturile pǎrintești, care reprezintǎ o instituuie distinctǎ) deuine totuși anumite drepturi, dar care, prin comparauie, sunt net inferioare, atât numeric, cât și calitativ.

Tranșant afirmat, „sistemul” încredintǎrii spre crestere și educare/autoritatea pǎrinteascǎ exclusivǎ efectiv rupe, desfiinteazǎ egalitatea dintre pǎrinti. Vom avea astfel un pǎrinte superior, de primǎ mânǎ, privilegiat, în opozitie cu un pǎrinte inferior, de mâna a doua, insignifiant, un pǎrinte asa-zis „de weekend”.

[2]      Fie și doar în acest mǎrunt cadru ideatic, se poate observa de ce este realmente inadmisibil (inclusiv într-o logicǎ elementarǎ,  nu doar juridicǎ) ca în cazul dispunerii exercitǎrii în comun a autoritǎții pǎrintești, pǎrintelui separat de copil sǎ-i fie acordat dreptul de a pǎstra legǎturi personale cu acesta într-o manierǎ esențial- mente identicǎ (ca și cadru ideatic) cu cea practicatǎ (anterior) în cazul pǎrinților cǎrora nu li s-a încredințat copilul spre creștere și educare. Astfel, în situatii esentialmente diferite, nu se poate aplica aceeași soluție. Chiar dacǎ acea soluȚie ar fi optimǎ pentru una dintre situatii, pentru cealaltǎ (o situație funda- mental diferitǎ de prima), soluȚia nu va mai putea rǎspunde standardelor de adecvare/potrivire.

Conchizând, pǎrintele care exercitǎ în comun autoritatea pǎrinteascǎ (chiar dacǎ nu i-a fost stabilitǎ locuinta copilului la propria locuintǎ) se gǎsește într-o situatie juridicǎ infinit mai favorabilǎ decât pǎrintele cǎruia (sub C. fam.) nu i-a fost încredintat copilul spre creștere si educare.

Dar atunci, putem sǎ mai aplicǎm acestui pǎrinte „modern/occidental”, spiritul, conceptia și jurisprudenta unui Cod al familiei de sorginte comunistǎ, inclusiv abrogat? Rǎspunsul ar trebui sǎ fie incontestabil negativ.

[ngo5405]

Despre autor

Activitate profesională:
Avocat, Baroul Arad (2007 - prezent).
Arbitru pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad.
Arbitru pe lângă Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană.

Principalele lucrări, articole și studii publicate:
- Păstrarea numelui purtat în timpul căsătoriei după desfacerea acesteia prin divorţ – cu propunere de lege ferenda, în Curierul Judiciar nr. 2/2008;
- Noțiunea de cauză în lumina dispozițiilor art. 1201 C. civ., în Curierul Judiciar nr. 9/2008;
- Considerații teoretice și practice asupra error in personam, în RRDP nr. 1/2008;
- Considerente teoretice şi practice asupra reconstituirii testamentului pierdut – în RRDP nr. 4/2008;
- Eroarea-viciu de consimțământ în lumina dispozițiilor noului Cod Civil , în RRDP nr. 5/2008;
- Garanția contra evicțiunii în ipoteza vânzării fondului de comerț, în RDC nr. 10/2008;
- Considerații asupra clauzei star del credere în cadrul contractului de comision, în RDC nr. 4/2009;
- Considerații asupra condiției complicității terțului la frauda debitorului în acțiunea pauliană, în RDC nr. 6/2009;
- Scurte considerații asupra primei zi de înfățișare, în Curierul Judiciar nr. 7/2009;
- Considerații asupra noțiunii de urgență în materia ordonanței președințiale, în RRDP nr. 4/2009;
- Considerente asupra drepturilor părintelui căruia nu i s-a încredințat copilul, în Curierul Judiciar nr. 2/2010;
- Considerații teoretice și practice asupra animus novandi – în RDC nr. 7-8/2010;

- Inflexiuni asupra principiului in dubio pro reo (în colaborare cu Marius Neculcea), în Dreptul nr. 11/2010;
- Doctrina ”Acte Clair” – Între Morgană, Labirintul Dedalic și un Titanic Juridic – în RDC nr. 10/2012;
- Rubrică permanentă în cadrul revistei Curierul Judiciar, intitulată ”Jurisprudența străină – reper fundamental al Noului Cod civil român”, cu următoarele articole (constând în jurisprudență străină comentată);
- Nestemate de Jurisprudență, colecția Cultura Juridică, Ed. Universul Juridic, București, 2011;

- Exercitarea autorității părintești după divorț, colecția Noul Cod Civil, Ed. Universul Juridic, București, 2012;
- Acţiunea pauliană, colecţia Noul Cod Civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012;
- Dreptul la propria imagine. O perspectivă practică, colecția Noul Cod Civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013

Colectivul ARPCC