O copie a acestui articol poate fi descărcată aici: https://goo.gl/Zg6vdL
Părinții , profesioniștii de afaceri familiale și actori ai justiției familiei, se întreabă deseori dacă bebelușii trebuie sa fie în grija unui părinte în cea mai mare parte a timpului sau dacă această atenție trebuie distribuită într-un mod egal între cei doi părinți. În caz de divorț, se pune întrebarea dacă sugarii trebuie să doarmă permanent in aceeași locuință sau nu.
Acestea sunt întrebările la care răspund Richard A. Warshak si alți 110 semnatari ai unui articol de consens. Acest grup este constituit din cercetători și
din practicieni recunoscuți la nivel internațional în sfera dezvoltării nou-născuților , a psihologiei, a sociologiei, sau a asistenței sociale. Concluziile lor au fost trase din revizia articolelor stiințifice. Ele se aplică în orice context, fie și conflicte, cu excepția celor în care copiii sunt abuzați de către părinți.
Copiii mici nu petrec fiecare zi doar cu un singur părinte
Anchetele arată că majoritatea sugarilor petrec mai mult timp cu mama decât cu tatăl, dar rareori petrec toata ziua cu un singur părinte. În familiile cu părinți neseparați este des întâlnit ca micuții să petreacă un timp important departe de mamele lor cât timp sunt în grija tatălui, la creșă, la bunici sau în altă parte.Aceste clipe departe de mamă nu au un impact negativ asupra relației dintre copil si mamă. Pentru autori, timpul integral al copilului alături de un singur părinte, deseori petrecut cu mama, nu este necesar pentru buna dezvoltare a acestuia în familiile unite și altele.
Cercetările actuale nu permit să spunem că micuții care provin din familii separate nu pot petrece un timp semnificativ departe de mama lor.
Din contră, oricare ar fi structura familială, cercetătorii concluzionează că relațiile dintre părinți și copii sunt prețioase, sigure și dinamice atât timp cât comportamentul părinților este cu discernământ, previzibil, frecvent, încărcat cu afecțiune și ține cont de nevoile copilului.
Dezvoltând acest tip de legătură cu cel puțin un părinte, protejează îndelungat sănătatea copilului, la nivel de stres și de rezistență la divergențe. Având relații solide cu cei doi părinți, aceste beneficii cresc.
Deteriorarea relațiilor cu tatăl, este un risc major după divorț
Cei 110 cercetători precizează că nimic nu le poate permite să claseze mama sau tatăl ca actor principal sau secundar în dezvoltarea copilului.
Relațiile normale ale copiilor cu mama lor sau cu tatăl se desfașoară intens dar sunt departe de fi în permanență cu unul sau cu celălalt părinte. Aceasta nu înseamnă ca timpul lor trebuie să fie divizat cu exactitate între cei doi părinți.
Locuința alternantă a copilului, subiect dezbătut în acest articol, începe din momentul în care copiii pot petrece peste 35% din timp cu unul din părinți.
Cele 16 studii de cercetare care oferă garanție concluzionează în favoarea locuinței alternante cu nopți petrecute la ambii părinți pentru copiii sub 4 ani cât și pentru ceilalți.
Celelalte 3 studii care merg în direcția inversă, concluzionează asupra rezultatelor ambigue și prezintă mari lacune metodologice (de exemplu, mama e singura care a evaluat starea afectivă a copilului).
Numărul de studii de cercetare pentru copiii cu părinți separați, este limitat.
Cercetările actuale ne permit să spunem că micuții pot petrece nopțile la ambii părinți. Activitățile ca igiena copilului, odihna, somnul, trezitul, și însoțirea copilului la creșa, oferă ocazii excepționale pentru crearea unei legaturi solide.
Nu există niciun studiu care să prezinte riscuri pentru copil în cazul familiilor unde nu exista maltratare, fie separate sau nu.
Cercetările arată că arnjamentele care propun mai puțin de 6 zile de contact cu unul din părinți, și obligă copiii să aștepte mai mult de o săptămână pentru a revedea celălalt părinte, sunt nocive pentru relația dintre părinți și copii.
Amintim că aranjamentul cu un week-end din doua corespunde a 4 zile pe lună cu un spațiu de 12 zile între ele.
Frecvența alternării și durata timpului cu fiecare părinte depinde însă de situație și desigur de vârsta copilului.
Cei 110 experți internaționali sunt deci în favoarea aranjamentelor care echilibreazatimpul copiilor, de vârsta cea mai fragedă, cu cei doi părinți, cât mai egal posibil. Pentru aceștia locuința alternantă ar trebui să fie preferată.
ref.[ngo3908]
Colectivul ARPCC
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cele mai citite
-
ÎNTREBARE: Sunt mama unui băieţel de 6 ani,am custodie comună cu tatăl lui.M-am recăsătorit şi soţul meu este în Anglia. Nu pot pleca c...
-
Avem plăcerea să punem la dispoziţia specialitilor H otărârea nr. 387-201/2014 din 12.06.2014 emisă de către Tribunalul Călăraşi ( Președ...
-
Întrebare de la un judecător: Potrivit art.400 NCC locuinta copilului minor se stabileşte la părintele cu care locuieşte în mod stator...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu