Extrădare admisa de catre Magistrații de la Curtea de Apel București

Magistrații de la Curtea de Apel București au admis cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare canadiene în cazul Anei Maria Nedelcu, acuzată că și-a răpit copilul născut în Canada și l-a adus în România.

Decizia nu este definitivă. 

 Mai mult, Curtea de Apel București a dispus ca Ana Maria Nedelcu să fie arestată în vederea extrădării, însă această hotărâre nu este executorie și se aplică de la data rămânerii definitive a acestei decizii, anunță Agerpres.

Într-un interviu în EXCLUSIVITATE pentru ActiveNews, Ana Maria Nedelcu a povestit întregul calvar prin care a trecut și motivul pentru care a decis să revină în țară: „Am fost sigură că în țara mea voi fi protejată! România nu e colonie canadiană, ca să-mi trimită copilul pachet acolo, la abuz.


Suntem pe vremea turcilor, să se vândă copiii?”  

Judecătorul Adrian Podar de la Curtea de Apel București explică faptul că Ana Maria Nedelcu a fost acuzată de autoritățile judiciare din Canada că, în luna mai 2014, a părăsit această țară, plecând în România, împreună cu copilul său minor, fără acordul tatălui, răpindu-l, prin încălcarea ordinului de custodie emis de către o instanță judiciară canadiană, fapte ce constituie infracțiunea de răpire, cu încălcarea unui ordin de custodie, prevăzută de dispozițiile art.282 alin.1 din Codul penal canadian.

În opinia judecătorului, faptele de care este acuzată Ana Maria Nedelcu în Canada sunt încadrabile juridic în legea penală română, atât în infracțiunea de reținere de către un părinte a copilului său minor, fără consimțământul celuilalt părinte (art. 379 alin. 1 Cp — nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului), cât și aceea de răpire a unui minor, prin luarea acestuia din Canada și mutarea în România, fără acordul celuilalt părinte.;Infracțiunea de răpire a unui minor, prevăzută și în Codul penal român, pedepsită cu închisoare până la 10 ani (cu aceeași durată maximă precum cea prevăzută de legea penală canadiană), este o infracțiune gravă, care dorește asigurarea protecției copiilor, persoane vulnerabile, împotriva oricăror abuzuri, din partea oricărei persoane, inclusiv a părinților. Cum legea penală română nu exceptează părinții de la răspunderea penală (ca orice altă persoană), pentru infracțiunea de răpire a unui minor nu se poate conferi, ab initio, o imunitate a acestora de la cercetarea penală, răspunderea urmând a fi analizată cu ocazia unei judecăți de către autoritatea competentă canadiană;, mai spune judecătorul.

Magistratul adaugă că instanțele din România nu au competența de a se pronunța asupra temeiniciei urmăririi penale luate în Canada, fiind obligate a admite cererea de extrădare, dacă sunt întrunite cerințele legale ale acesteia. Prin urmare, Curtea nu este competentă a face aprecieri cu privire la probatoriul în baza căruia persoana extrădabilă Nedelcu Ana Maria a fost acuzată în Canada de infracțiunea de răpire și niciasupra susținerilor acesteia că a acționat pentru a-și proteja copilul de abuzurile tatălui, acestea intrând în competența organelor judiciare canadiene, mai declară judecătorul.

Acest proces a fost deschis după ce autoritățile canadiene au trimis în România o cerere de extrădare formulată pentru Ana Maria Nedelcu, urmărită penal în Canada pentru săvârșirea infracțiunii de răpire cu încălcarea unui ordin de custodie, faptă prevăzută de art. 281 alin. 1 din Codul penal canadian, pedepsită cu închisoare de până la 10 ani.

În documentele transmise de statul canadian a fost descrisă fapta săvârșită de Ana Maria Nedelcu, constând în aceea că, în 2014, aceasta a plecat în România împreună cu copilul său minor, încălcând ordinul de custodie emis de o instanță canadiană, ordin prin care drepturile părintești privindu-l pe minor erau exercitate de ambii părinți.

Deși procurorii români nu au cerut arestarea femeii, un judecător de la Curtea de Apel București a dispus pe 13 aprilie arestarea mamei, aceasta fiind eliberată apoi după o săptămână. Ana Maria Nedelcu a decis să fugă din Canada, în România, împreună cu cei doi copii ai săi, invocând relele tratamente aplicate de tatăl unuia dintre minori. Ajunsă în țară, după un șir de procese, Curtea de Apel București a dispus, miercuri, 13 aprilie 2016, arestarea ei preventivă pentru 30 de zile.

Nici măcar procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București (PCAB) nu au cerut judecătorilor arestarea mamei acuzate că și-a răpit copilul născut în Canada și au anunțat că vor face contestație la decizia instanței în cazul ei.

Decizia justiției a fost contestată și blamată pe rețelele de socializare și nu numai.



ref.[ngo4551
Colectivul ARPCC