De asemenea, pot fi anumite intelegeri intre parinti cu privire la modificarea programului de legaturi personale care ar trebui documentate in scris. Astfel de situatii pot fi legate de:
- schimbarea modului de alternare a weekend-urilor
- prelungirea/scurtarea unei sederi la paritnele nerezident
- anumite excursii care dureza mai multe zile si afecteaza pe celalalt parinte
- schimbarea orei sau a locului de preluare a copilului (din alta locatie decat cea stabilita de catre instanta)
Este normal ca in viata de zi zi sa apara astfel de stituatii in care programul stabilit de instanta sa trebuiasca sa fie modificat iar ambii parintis sa fie de acord cu modificarea lui. Pentru a exista siguranta ca aceasta intelegere exista ea nu ar trebui sa fie verbala ci facuta printr-o metoda care sa fie auditata, de exmeplu prin e-mail, fax sau pe un caiet de corespondenta intre parinti care sa stea in bagajul copilului.
Prezentam mai jos un exemplu de cerere formulata instantei legat de specificarea in concret a modalitatii de comunicare:
5.Stabilirea
modalității concrete de comunicare intre noi, parintii minorului,
pentru transmiterea reciproca si transparenta a informatiilor relevante despre
fiul nostru, prin intermediul email-ului, iar, in caz de urgenta,
telefonic sau în oricare alt mod, conform art 404 din NCC;
Raţiunea identificării unei soluţii
de comunicare
Este
imperios necesară în situaţia pendinte, neexistând vreun fel de comunicare
intre noi, iar datorită stării deosebit de tensionate create prin certurile și
scandalurile create la locuința reclamantei cu ocazia vizitelor, s-a ajuns ca
subsemnatul să nu mai am dialog cu mama copilului și, mai grav, să nu-mi mai
vad copilul din septembrie 2012, datorită refuzurilor acesteia. Din aceasta
cauză am un dosar de executare silită pe rol.
Consider,
în acord cu spiritul disp. art 486 din NCC, că sarcina rezolvării acestei
chestiuni litigioase incumbă instanţei de tutelă, în caz de neintelegere, dat
fiind că stabilirea unui mod de comunicare interparentală este o componentă
importantă a dreptului de exercitare a autorităţii părintesti, vazut ca un
sistem compact de drepturi principale și accesorii, care privesc persoana și
bunurile minorului, drepturi apartinind egal ambilor părinti. Nu vom putea lua
decizii comune privind minorul, dacă nu putem comunica, iar dacă nu avem
dialog, orice punte de legatură dintre noi este distrusă, neputind-o construi
decât intr-un mod anume, cu ajutorul instanţei, obtinind un titlu excutoriu pe
care să-l respectam în acest sens.
Pentru
ca acest copil să resimtă din plin cadrul familial propice dezvoltării lui
sanatoase, parintii lui trebuie să comunice și în prezenta sa. "(3)
Interesul superior al copilului, ca regulă generală, implică contactul cu ambii
părinţi. Acelaşi lucru se aplică relativ la contactul cu alte persoane cu care
copilul are legături afective, în cazul în care menţinerea acestor legături
este benefică pentru dezvoltarea sa. -- [1]Codul
Civil German – Secținea1626 - Autoritatea
părintească, principii paragraful (3)
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereDin mesajele citite observ ca si e-mailul este o solutie dar cam cu cantec. Cand a fost cazul meu, ideia cu caietul a fost chiar a judecaoarei care in timpul procesului vazand ca nevasta insista ca nu putem comunica si ca-i este frica de mine, a cautat solutii pe care ni le-a propus. Judecatoarea a mirosit ca joaca teatru si ca joaca cartea neintelegrii cu scopul de-a obtine ea custodia totala. Ideia judecatoarei, ei cu caietul, probabil era mai veche, din alte procese de pe vremea cand inca nu era internet. Procesul meu a fost prin 2003, 2004. Caietul a fost sfant deci, fara inconvenientele e-mailului descrise de altcineva mai jos. Am si acum o parte din aceste caiete, o parte in original, alta in copie pentru ca daca se termina un caiet incepam altul si el ramanea la care se nimerea. Dar aveam grija mereu sa am fotocopie. Si acum iata cum s-a rezolvat problema ei ca-i e frica de mine, ca o bat sau ca-i vb urat. Ideia de la judecatoare: In regula generala copiii mergeau la sc. luni dimineata si dupa scoala mergeau la celalalt parinte, deci nu ne intalneam, deci nu scandal. Dar erau situatii cand eu ii luam de la ea si tot eu ii si duceam, eu avand masina. De ex. in vacante, de Craciun, aniversare, etc. Ii duceam in scara blocului, sunam la interfon si copiii urcau. Eu nu ma vedeam cu ea. Cand il luam, sunam la interfon si ei coborau. La telefon daca sunam, imi dadea copiii si transmiteam measjul. Deci contactul nostru era evitat. Daca judecatoarea a dat solutiile astea, pe care le-am discutat la proces, ea zicea una, eu una si nevasta alta si pana la urma judecatoarea inteligenta si intr-adevar ptr. copii, a rezolvat situatia si fosta nevasta nu a mai avut incotro. Din discutiile astea cu judecatoare ea chiar s-a convins ca nevasta juca teatru, dar nu a lasat-o ci a dat solutie realista. Cu timpul am mai si vorbit la telefon cu fosta pentru ca incet incet incepuse sa dezarmeze, nemaiavand de ce sa se lege si vazand ca si eu pot obtine ce vreau la tribunal. Cam asa fost, poate va inspira cumva. Parerea mea este ca justitia poate regla conflictele. Acele mame care folosesc copiii ca arma de razbunare, sicanare, pot fi dezarmate (in folosul copilului in primul rand) prin decizii inteligente ale judecatorului.
RăspundețiȘtergereAm mai scris si eu odata despre acest subiect. Iata cum s-a rezolvat la mine si cred ca ar fi aplicabil si pentru altii: Fosta nevasta a marsat pe ideia ca nu ne intelegem de nici un fel, ca-i este frica de mine, etc., in speranta ca judecatorul va acorda custodie unica. Adica ei, bineinteles! Judecatoarea insa inteligenta a gasit solutia: ne-a impus sa comunicam prin intermediul unui caiet. Am avut deci custodie comuna, adica o saptamana copiii erau la mine si una la ea, de luni dupa scoala pana luni dupa scoala. Conditia esentiala era ca ambii parinti sa locuiasca in proximitatea scolii. Fiecare din noi scria in caiet ce s-a petrecut in saptamana respectiva adica daca au fost probleme cu scoala, medicale (dentist, oftalmolog, vaccin, etc.), haine de cumparat etc. Sumar. Caietul il puneam in ghiozdan si celalat parinte citea si raspundea la fel. Acest caiet poate chiar sa descurajeze pe acel parinte care intentioant pune piedici deoarece el poate fi folosit ca proba. Pentru comunicari urgente puteam comunica prin telefon prin intermediul altei persoane si asta tot sugestia si decizia judecatoarei.
RăspundețiȘtergereAcelasi lucru trebuie recomandat si mediatorilor pentru a fi prins ca subiect in cadrul medierii si ulterior in acordul de mediere !
RăspundețiȘtergere