Vă prezentăm un exemplu de bune practici pus la dispoziţie cu amabilitate de către Judecătoria Sector 6 Bucureşti, căreia îi mulţumim. Este vorba de o sentinţă în care părinţii au dat dovada că se înţeleg cu privire la majoritatea aspectelor referitoare la creşterea şi educarea minorului, între părinţi părând să fie o relaţie netensionată. Pentru acest fapt instanţa a considerat că e în interesul superior al copilului să aibă un acces nelimitat la ambii părinţi (părintele nerezident fiind în acest caz tatăl) cel puţin până la proba contrară că părinţii nu s-ar putea înțelege.
Sperăm că acest exemplu vă este de folos. Dacă aveți cunoștiință și despre alte astfel de sentinţe sau practici interesante din punctul de vedere al jurisprudenţei moderne în materia relaţiilor dintre părinţi şi copii în contextul noului Cod civil, contactaţi-ne la adresa de mai jos.
Cu deosebită consideraţie
Codin Băltăgan, Asociaţia Română pentru Custodia Comună
Şoseaua Panduri nr. 90-92, sector 5, Bucureşti, cod poştal 062351
(sediul SC IPROMED SA) camera nr. 5. fax: 0318.105.272
custodie.minori[at]gmail.com, www.arpcc.ro, blog.arpcc.ro
„ Instanța apreciază că interesul copilului impune ca exercitarea drepturilor personale să fie apreciate de către părinţi prin raportare la împrejurările concrete în care se află minora şi părinţii; aceste împrejurări sunt diferite în momente diferite ale vieţii copilului şi sunt practic imposibil de prevăzut (nici părinţii şi nici instanţa nu pot aprecia dacă în viitorul apropiat sau îndepărtat poate să apară o împrejurare care să reclame prezenţa ambilor părinţi lângă copil şi să „dimensioneze” un program de vizită care să corespundă unei nevoi necunoscute, inexistente la momentul luării deciziei). Suspiciunile părinţilor – că în viitor pot să apară neînţelegeri referitoare la desfăşurarea acestor relaţii personale - sau lipsa de colaborare dintre părinţi , uneori chiar „confortul” urmărit de părinți (în sensul că părându-le dificil să stabilească ei înşişi un program adaptat de fiecare dată nevoilor copilului, preferă să se conformeze unui program prestabilit dispus de o instituţie a statului chiar dacă „preţul” acestui confort reprezintă în esenţă o intervenţie a statului în viaţa de familie a părţilor fără ca o astfel de intervenţie să fie justificată de necesitatea ocrotirii unui interes ci doar de asigurarea „confortului” părinților) nu pot argumenta soluția solicitată de părţi, ca legăturile personale dintre copil şi unul dinte părinţi să se desfăşoare conform unui program de vizită prestabilit de către instanţă, chiar dacă acest program este convenit de părinţi. În esenţă, responsabilitatea părintească impune ca ambii părinţi să analizeze interesul copilului lor în fiecare moment al vieţii copilului şi să acţioneze conform acestui interes.”Aici se găsește sentința integrală.
Sperăm că acest exemplu vă este de folos. Dacă aveți cunoștiință și despre alte astfel de sentinţe sau practici interesante din punctul de vedere al jurisprudenţei moderne în materia relaţiilor dintre părinţi şi copii în contextul noului Cod civil, contactaţi-ne la adresa de mai jos.
Cu deosebită consideraţie
Codin Băltăgan, Asociaţia Română pentru Custodia Comună
Şoseaua Panduri nr. 90-92, sector 5, Bucureşti, cod poştal 062351
(sediul SC IPROMED SA) camera nr. 5. fax: 0318.105.272
custodie.minori[at]gmail.com, www.arpcc.ro, blog.arpcc.ro
Solutia este foarte interesanta iar motivarea excelenta.
RăspundețiȘtergereVa multumesc si va doresc o zi minunata .
Cu prietenie,
Mediator Candea Constantin
Buna ziua,
RăspundețiȘtergeream citit cu interes cele scrise....am mai intalnit astfel de motivari si mi se par total ineficiente, deoarece , daca partile s-ar fi inteles, nu ar fi solicitat program de vizitare , in contradictoriu, prin instanta, ci ar fi mers direct la notar. Un alt aspect este ca, pe aceasta motivare, cererea de stabilire in concret a legaturilor parintelul nerezident cu copilul va fi respinsa, prin urmare, acesta nu va putea executa in nici un fel acel drept nelimitat, care ramne astfel o simpla vorba in vant, ca multe altele ( gen garantarea proprietatii in Romania :) in mod egal publica si privata) Este de la sine inteles ca, parintele ecustodian nu va putea sa puna in executare o asemena sentinta ci doar, cel mult , sa si-o puna in rama, daca ii foloseste la ceva, deoarece obligatia nu este cuantificabila, prin urmare nu este susceptibila in nici un fel de executare silita.
Avand in vedere cele explicate mai sus, daca situaia de conflict intre cei doi parinti va continua ( si, din moment ce nu s-au inteles la notar si au ajuns la proces sansele sunt foarte mari) parintele necustodian va trebui sa promoveze o noua actiune de fond ( apelabila si recurabila, adica cca. 2-3 ani ) prin care sa aduca dovezi ca parintele rezident ii incalca drepturile. este o actiune dificila , cu atat mai mult cu cat divortul s-a incheiat si trebuie administrate probe noi.
Prin urmare, nu opinez ca acest mod de a pune problema, mai ales intr-un proces privind viitorul unui copil este de dorit, neavand nici o eficienta juridica ci doar reiterand egalitatea dintre parinti care este prevazuta legal ( protocol CEDO, legea 272/2004, Codul civil etc.) atributul judectorului fiind de a aplica legea la cazul concret, nu de a afirma principii juridice pe care oricine este prezumat a le cunoaste, lipsind astfel hotararea judecatoreasca de orice fel de eficienta juridica.
Cu stima,
Av.Antoanela Geaman
Buna ziua,
RăspundețiȘtergereVa multumesc mult pentru informare. Motivarea este cu adevarat surprinzatoare (in mod placut).
Aceasta este si opinia mea. Am fost de-a dreptul socata atunci cand, in cadrul unor cursuri postuniversitare la care am participat, in ianuarie-februarie anul curent, interpretand dispozitiile Noului Cod civil, Conf.dr. Milena Tomescu a afirmat ca instanta de tutela solutionand o cerere de divort se va pronunta din oficiu asupra unui program de vizitare.
Nimic mai absurd si, dincolo de toate, fara niciun temei legal.
Mutumesc inca o data,
Av. N.D.
RASPUNSURI DE LA AVOCATI
RăspundețiȘtergereTot respectul pentru o astfel de. Decizie si pentru publicitatea pe care o faceti O astfel De decizie tine loc de Manualul parintilor care inca nu a fost scris Felicitari si dvs pentru prestatia in interesul amaritilor de copii victime ale ambitiilor Familiilor lor
av. C.
1)Daca atii citit sentința pe care ati postat-o cred ca ati realizat ca dreptul de a fi parinte este un drept izvoarat din lege si NU este necesar apelul la justitie pentru a-l consfinti. Apelul la justitie are sens numai atunci cand din motive temeince tinand cont de interesul superior al coplilului unul dintre parinti considera ca este necesar sa ingradeasca dreptul celuilalt parinte.
RăspundețiȘtergereInstanta ar trebui sa analizeze aspectele pentru care a fost sesizata si sa decida daca este cazul sa INGRADEASCA sau nu acest drept. Simpla opozitie a unui parinte NU poate atrage INGRADIREA dreptului celuilalt parinte (daca am fi corecti ar trebui sa atraga ingradirea dreptului parintelui care se opune celuilalt parinte).
Chair si parinti care se pot intelege la un momendat pot avea neintelegeri in viitor. Exemplu, nu se inteleg asupra scolii copilului. In acest caz evident ca se apeleaza la justitie dar NU pentru a ingradi un drept ci pentru a stabili instanta care scoala este mai potrivita. Asta nu inseamna ca parintelui care nu a ales scoala corecta trebuie sa ii ingradim vreun drept.
2) Daca interesul copilului este sa aiba in egala masura parte de ambi parinti, ORICE INTELEGERE SAU NEINTELEGERE CARE NU RESPECTA ACEST PRINCIPIU NU TREBUIE CONSFINTITA DE INSTANTA DE JUDECATAT.
In exemplul prezentat instanta NU a consfintit o intelegere intre parinti, dar la fel de bine instanta NU trebuie sa consfinteasca o NEINTELEGERE intre parinti. Parintele care se opune fara motiv temeinic trebuie obligat sa se supuna. Asa cum il obligi sa respecte un anumit program prestabilit asa poti sa il obligi si sa fie de acord cu NEINGRADIREA dreptului celuilalt parinte.
Altfel nu vei respecta nicodata nici drepturile parintelui nici interesul superior al copilului.
3) In sprijinul celor de mai sus va invit sa solicitati si urmatoarea sentinta:
http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=303&d=MzAzMDAwMDAwMDAxNDc5NTk*
Dupa cate vedeti in aceasta cauza nu s-a mai pus problema intelegerii fiind administrate probe.
Mai mult decat atat, daca parintii se intelegeau nu trebuia ajuns la proces pentru stabilirea autoritatii parintesti, aveau deja o hotarare de program de vizitare si se puteau intelege si fara apel la instanta (cititi chiar sentinta care ati postat-o ca sa intelegeti de ce nu se impunea apelul la justitie).
Intr-o alta hotarare am vazut o solutie in care instanta a decis "Obliga parata sa ii permita reclamantului acces neingradit la minor" deci nu se punte problema intelegerii.
3) Am analizat ce hotariri a dat J6 pe autoritatea parinteasca si ce a dat J3. La J6 predomina hotarari care stabilesc accesul neingradit la minor in timp ce la J3 NU EXISTA NICIO ASEMENEA HOTARARE.
SA NU IMI SPUNETI CA IN SECTORUL 6 SUNT PARINTI MAI RESPONSABILI DECAT IN SECTORUL 3!
Inchei prin a fi foarte sincer.
Cu totii am vazut ca exista o problema cu justita. Dar nimeni nu face nimic.
Voi vreti sa luati cu binisorul sistemul juridic.
Am sa fac o analogie.
In 1989 a fost un proces "democratic" in care Ceausescu a fost acuzat printre altele de "subimarea economiei nationale". A incercat sa se apere spunand ca "NU RASPUNDE DECAT IN FATA MARII ADUNARI NATIONALE". Conform legilor si constitutiei de atunci a fost foarte corect ce a spus. Cred ca realizati ca daca s-ar fi apelat la "Marea Adunare Nationala" nu s-ar fi demonstrat nciodata nimic, asa cum nici la proces nu s-a pus problema de a proba ceva DAR ERA EVIDENT PENTRU ORICINE ca CEAUSESCU S-A FOLOSIT ABUZIV DE PUTERE.
Asa se intampla si acum cu sistemul juridic: se foloseste abuziv de inamovabilitate, se ascunde in spatele ei si daca vrei sa demonstrezi ceva te incurci TOT in sistemul care este abuziv si nu resusesti sa demonstrezi nimic!
Asta este "democratie mascata"!