Propunere pentru introducerea prezumtiei de custodie comuna fizica in Ungaria

Servus, azi am predat personal d-nei Novak Katalin (Secretar de Stat al Familiei si Protectia Minorului) propunerea pt. intruducereaCustodiei Comune in Ungaria.  Va multumim, daca nu ati fi fost voi, nu am fi putut realiza acest lucru pt. ca ne-a fost de mare folos Rezolutia CoE 2079/2015 din octombrie si multe alte informatii de pe situl Colibri.

                Cu respect: 

                    Szaniszló Csaba

Traducere din limba maghiară, av. Kopacz-Madarász Kinga

MINISTERUL RESURSELOR UMANE

SECRETARIATUL DE STAT RESPONSABIL CU FAMILIILE ŞI CU TINERETUL

În atenţia d-nei Novák Katalin

Secretar de stat responsabil de familiile şi tineretul

PROPUNERE

PRIVIND INTRODUCEREA CA REGULĂ GENERALĂ A AUTORITĂŢII PĂRINTEŞTI COMUNE ŞI A CUSTODIEI FIZICE ALTERNATIVE

Apák az Igazságért Egyesület (Asociaţia Taţilor pentru Justiție)

Copilul are nevoie de tată, de propriul său tată!

30. noiembrie 2015

Această traducere se poate găsi la adresa web https://goo.gl/d4HNNj
Documentul original se poate găsi la adresa web https://goo.gl/FZmml5

[ngo3511]v4

Stimate D-nă Secretar de stat!

Urmărim cu bucurie şi cu apreciere măsurile prezentului Guvern care privesc familiile şi am dori să vă mulţumim Dvs că în mod regulat vă întoarceți la filozofia de viaţă şi la măsuri care se concentrează asupra familiilor şi faceți declarații care sunt în concordanță cu Drepturile constituționale. Din această cauză, cu prezenta propunere, ne adresăm Dvs cu încredere.

Apák az Igazságért Egyesület (Asociaţia Taţilor pentru Justiție) este o persoană juridică nou-născută, însă ca un grup de tip facebook are o istorie de doi ani. Activitatea grupului nostru este urmărită de circa 1800 de părinţi. În primul rând bărbați, dar sunt şi mai multe femei, mame şi bunici, care sunt de acord cu principiile noastre.

Cu schimbarea inevitabilă a rolurilor legate de sex, odată ajunși în secolul XXI bărbaților i-a revenit un rol activ, de participare în domenii ale îngrijirii copiilor care adineaori erau menținute în mod exclusiv femeilor. Bineînțeles, acest fenomen are legătură cu fericita emancipare a femeilor, cu implicarea pe piața muncii care în aceste zile este aproape egală cu cea a bărbaților.

Datorită celor care urmăresc activitatea noastră, precum şi cercetării şi analizării lucrărilor ştiinţifice din domeniu putem afirma cu temei că practica judecătorească din prezent – contrar schimbărilor legislative din martie 2014 – pe fond adoptă abordarea dreptului familiei din anii ’50: în majoritatea cazurilor ca rezultat al divorțului sau a procedurii de stabilire a locuinței minorului încă acordă pentru părintele nerezident numai posibilitatea unei interacțiuni la fiecare 2 săptămâni, de circa o zi sau maxim o zi și jumătate. Aceasta nu este de ajuns nici copilului care până atunci a trăit într-o familie întreagă, ca să mențină o relaţie liberă, relaxată şi de calitate dar nici părintelui care trăieşte separat, ca să-şi îndeplinească în mod satisfăcător responsabilitățile pe care le are faţă de copilul său.

Cunoscând practica instanțelor bazată pe vechile norme juridice, în temeiul informațiilor furnizate de avocaţi specializaţi pe dreptul familiei, zeci şi sute de mii de părinţi rezidenţi abuzează cu faptul că transformă copii în instrumentul retorsiunii faţă de cealaltă parte din conflictul care duce la divorţ. Numai noi cunoaștem mai multe sute de astfel de cazuri, în care taţii ar dori să trăiască cu propriile drepturi şi obligaţii consacrate de lege, dar datorită practicii judecătoreşti lente, datorită pasivităţii autorităţilor tutelare care se datorează supraîncărcării administrative şi datorită atitudinii ezitante a acestora în luarea deciziilor individuale importante în cazul proceselor îndelungată, se creează un sol fertil pentru acele polemici dintre părinţi, pentru situaţii de viaţă şantajatoare, al căror prejudiciat evident şi primar este tot timpul copilul. De cele mai multe ori el este jucat faţă de celălalt părinte. Depinde numai de înţelepciunea şi temperamentul fiecărui părinte până la ce limită se avansează şi din păcate în nenumărate cazuri unul dintre părinţi este dispus să meargă aproape până la extreme ca să obţină privarea aproape totală a celuilalt părinte de drepturile faţă de copilul comun. Poate din această cauză a crescut numărul plângerilor care sesizează autorităţile despre cauze penale în care plângerea prealabilă  nu este o condiţie pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, plângeri care sunt făcute exact în timpul proceselor de divorţ sau a proceselor care au ca obiect stabilirea locuinţei copilului, în cazuri extreme ajungându-se la denunţul calomnios privind agresiunea sexuală a copilului de către celălalt părinte. În vizorul nostru există cele mai speciale şi cele mai grosolane astfel de cauze. Procedurile inerente , ascultările psihologice reprezintă pentru copii tensiuni psihologice îngrozitoare şi evitabile, care în loc ca mediul înconjurător să aibă atitudini de empatie necesară, ies din aceste conflicte cu deformări ale dezvoltării personale.

Deşi ar fi trebuit să aibă loc în secolul al XX-lea, la începutul secolului al XXI-a este absolut necesar recunoaşterea în ţara noastră a egalităţii sociale a taţilor şi a mamelor şi a existenţei sociale a ambelor părţi, respectiv demontarea stereotipurilor false care domină aceste domeniu al educaţiei copiilor, al relaţiei părinte-copil, şi care nu acceptă nici o întârziere în instrumentarea cauzelor oficiale legate de copil.

Chiar dacă nu ne place, trebuie acceptat faptul că, în prezent, o parte semnificativă din căsătorii sfârşeşte prin divorţ. Trebuie bine gândită însă ceea ce urmează în majoritatea cazurilor de stabilire a locuinţei copilului şi în reglementarea drepturilor de vizită. Oare avem nevoie de copii afectați (răniţi) din punct de vedere psihologic, oare avem nevoie de părinţi afectaţi (răniţi) din punct de vedere psihologic şi cărora le e foame de răzbunare, dacă acest lucru poate fi evitat cu o reglementare legală şi cu o campanie de schimbare a atitudinii? Întrucât suntem probabil toţi de acord ca până când o căsătorie funcţionează, copilul are nevoie de ambii părinţi. Ulterior însă, apariţia divorţului şi instrumentarea procedurilor inspiră ideea că n-ar fi nevoie de ambii părinţi. Este suficient numai unul dintre ei, care întâmplător este tot timpul mama. Degeaba Constituţia, degeaba legea privind protecţia familiilor.

În multe ţări din Europa custodia fizică alternativă funcţionează ca regulă generală de ani de zile.

Cu aceasta, legea asigură pentru copii posibilitatea să menţină o relaţie intesivă  - de convieţuire – cu ambii părinţi, să-i fie satisfăcută cât mai mult posibil nevoia de bază de a avea doi părinţi, şi să menţină inevitabila responsabilitate părintească comună.

Situaţia nefericită din prezent facilitează tendinţele părintelui rezident, care după divorţ abuzează de situaţia lui de a trăi împreună cu copilul şi blochează, sau interzice copilului să se întâlnească cu celălalt părinte, în cazuri mai severe chiar îl educă împotriva lui. Datorită faptului că în cele mai multe cazuri, pe motive ce ţin de mijloace de trai, copiii care cresc cu un părinte, nevăzând vreodată un model de familie sănătos, devenind adulţi urmează exemplul primit, adică nu vor fi capabili să respecte calitatea de părinte al partenerului, nu vor fi capabili ca în interesul superior al copiilor să proceseze propriile răni sau măcar să facă abstracţie de ele.

Custodia fizică alternativă evită aceste abuzuri şi în acelaşi timp elimină problemele constante de ţinere a legăturii, procedurile de autoritate tutelară care de obicei se prelungesc ani de zile, precum şi procesele pentru stabilirea locuinţei copilului (în trecut încredinţarea copilului). Cu custodia fizică alternativă egalitatea în drepturi a părinţilor este asigurată chiar dacă procesul dintre părinţe se prelungeşte sau se escaladează conflictul. Cu luarea acestei măsuri vor scădea semnificativ cheltuielile atât din partea părinţilor cât şi din partea statului.

Totodată copiii vor primi posibilitatea să rămână cu ambii părinţi în relaţii sentimentale mai strânse, mai echilibrate, lucru care este determinant pentru viaţa lor ulterioară atât din punct de vedere emoţional, cât şi existenţial. Este demn de menţionat faptul că relaţia cu părinţi a tinerilor care în prezent se angajează în străinătate nu este atât de strânsă încât relaţiile familiale, îngrijirea mutuală activă să primească un accent adecvat în încercarea de a-şi găsi fericirea în propria patrie.

Este necesar să facem referire la lucrări ştiinţifice internaţionale – foarte probabil cunoscute şi de Dvs – care se ocupă cu efectele negative ale pierderii unui părinte ca urmare a unui divorţ şi care accentuează consecinţele care deteriorează calitatea de viaţă a acestora, ca de exemplu tendinţa crescută la activităţi infracţionale, scăderea semnificativă a disponibilităţii la întemeierea unei familii.

Azi. în Ungaria, custodia comună fizică (locuința alternantă) este decisă de către instanţele judecătoreşti numai în cazul existenţei unui acord între părinți. În opinia noastră această soluţie necesită completări urgent. Intervenţia efectivă a statului este absolut necesară, întrucât trebuie acordat ajutor efectiv acelor copii cărora dreptul la viaţa de familie împreună cu părintele nerezident le este obstrucţionat de conflictul părinţilor sau de abuzurile intenţionate ale părintelui rezident. Cu modificarea propusă şi solicitată de Asociaţia noastră în acelaşi timp se deschide o posibilitate de a trăi o viaţă părintească responsabilă şi pentru acei părinţi care în prezent sunt eliminaţi din viaţa de zi cu zi a copiilor lor doar datorită faptului că nu mai pot convieţui cu celălalt părinte. Deşi părinţii divorţează unul de la celălalt, ei nu divorțează și de copii lor. Datorită acestor practici greşite este pedepsit atât copilul şi adultul (cetăţeanul) care, prin modelul de educare uniparental, este decăzut (degradat) la o un rol de părinte “secundar”.

Stimate D-nă Secretar de Stat!

Noi, Apák az Igazságért Egyesület (Asociaţia Taţilor pentru Justiție), în conformitate cu alin. (1) şi (3) al art. L din Constituţie, respectiv cu Legea din 2011 privind protecţia familiilor, având în vedere în mod special Hotărârea Adunării Generale a Parlamentului Consiliului European nr. 2079 din 02.10.2015 privind egalitatea părinţilor prin prezenta vă solicităm ca în Parlament să faceţi paşi hotărâți şi bine țintiți pentru ca instanţele judecătoreşti în caz de divorţ al părinţilor, să ordone ca regulă generală, aranjamentele de tip autoritate părintească comună cu locuință alternantă (custodia fizică alternativă), pentru ca acest lucru să fie implementat cât mai repede în Ungaria.

Am mai putea enumera pe larg celelalte motive ale propunerii, respectiv consecinţele nefaste care trebuie indurate de poporul maghiar, de stat, de mediul social şi economic din cauza problemei de bază. Credem că şi Dvs consideraţi că este importantă soluţionarea cât mai rapidă a acestora şi formarea unei societăţi mai sănătoase din punct de vedere psihologic, proces în care şi noi, Apák az Igazságért Egyesület (Asociaţia Taţilor pentru Justiție), se implică în mod activ.

Vă rugăm respectuos, să ne acordaţi posibilitatea de a ne prezenta argumentele bazate pe experienţe directe, cunoştinţele vaste şi ideile noastre privind viitorul cu ocazia unei întâlniri personale.

30 noiembrie 2015, Budapesta

                                                                                    Cu respect:

                                                                                                Szaniszló Csaba

                                                                                                     preşedinte

Apák az Igazságért Egyesület
(Asociaţia Taţilor pentru Justiție)

ref. [ngo3511]