Parental Alienation. The Handbook for Mental Health and Legal Professionals Book review / Recenzie de carte

Camelia Anca Borlean

Court of Appeal, Oradea, Romania

Received 26.05.2014; Accepted 03.12.2014

Available online 26.01.2015

  

Camelia Anca Borlean, str. G.Enescu, nr.3, ap.4, Oradea; email: [email protected]  or [email protected] ; tel: +40 745 521752.

Cartea Alienarea parentală – un ghid pentru profesionişti din domeniul sănătăţii mintale și ai legii este editată de William Bernet, Demosthenes Lorandos şi Richard Sauber şi publicată în 2014 la Editura Charles C. Thomas, Springfield, Illinois, SUA.

Lucrarea a fost elaborată prin contribuţia unui număr mare de specialişti în domeniul psihologiei clinice, judiciare şi de familie, avocaţi, jurişti, judecători. Printre aceştia se află Amy Baker, Ph.D., psiholog cu peste 25 de ani de experienţă, dedicaţi cercetărilor în domeniul psihologiei dezvoltării şi a familiei, Richard A.Warshak, Ph.D, psiholog cercetător în domeniul psihologiei clinice şi a investigării fenomenului alienării parentale. Contribuţia ştiinţifică a acestuia este oglindită în peste 13 cărţi  şi peste 65 de  articole publicate în jurnale internaţionale de specialitate, Bradley W.Freeman, MD este expert psihiatru, Michele Lowrance este judecător specializat în cauzele civile. Considerăm importantă contribuţia fiecărui colaborator în redactarea acestei cărţi atât prin experienţa cât şi prin motivaţia de a aduce o schimbare cu privire la statutul familiei în sistemul de justiţie şi a drepturilor fundamentale ale copiilor.

Autorii cărţii de faţă se bucură de recunoaştere profesională în cadrul comunităţii ştiinţifice internaţionale. Profesorul William Bernet, M.D. este preşedintele  PASG, Inc. (Parental Alienation Study Group), profesor emerit al Universităţii de Medicină Vanderbilt, Departamentul de Psihiatrie, din statul Tennessee, S.U.A. Specialităţile în care este atestat sunt în domeniul psihologiei judiciare, psihiatriei infantile şi este  consacrat ca expert judiciar în 18 state. Prin preocupările sale în  domeniul psihologiei judiciare  privind custodia minorilor, formele de abuz  la copii, fenomenul de alienare parentală,  a adus o nouă viziune asupra statutului procesual al copilului în instanţă, în cauzele de divorţ atât cu privire la drepturile sale precum şi la starea de sănătate psihică. Contribuţiile autorului sunt evidenţiate prin publicarea de studii  în jurnale de specialitate recunoscute internaţional  cât şi prin cărţi si contribuţii semnificative la elaborarea DSM V - Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale prin integrarea conceptului de alienare parentală si identificarea simptomelor la copiii aflaţi în cauze de divorţ.

Demosthenes Lorandos este psiholog cu experienţă de peste 40 de ani în psihologia judiciară, dedicându-se studierii fenomenului de alienare parentală prin colaborarea  cu avocaţi şi cu judecători timp de 30 de ani. Studiile publicate în jurnalele internaţionale de specialitate au contribuit la clarificarea şi susţinerea empirică a  fenomenului de alienare parentală la copiii aflaţi în divorţ.

Richard Sauber, psiholog specializat în psihologie clinică si psihologia familiei are o vastă experienţă în domeniul psihologie judiciare fiind coordonator al evaluărilor familiei în context  judiciar - expert judiciar. A activat ca şi profesor de psihologie în cadrul departamentului de psihiatrie la Universitatea din Pennsylvania. Din 1976 este editor al Jurnalului American de Terapie de Familie şi a editat până în prezent peste 16 cărţi de specialitate cu privire la evaluarea familiilor în divorţ,la identificarea fenomenului de alienare parentală la copii în cazurile conflictuale din instanţă precum şi la elaborarea unor programe şi intervenţii psihoterapeutice în tratarea familiilor cu PAS.

  Lucrarea îşi propune să sintetizeze pe baza studiilor empirice efectuate de către autori, colaboratorii lor  şi a experienţei profesionale  a  juriştilor – fenomenul alienării parentale în familiile aflate în divorţ. Cartea este structurată atent pe capitole care vizează definirea şi teoriile care stau la baza fenomenului de alienare parentală, prezintă cazuri specifice în funcţie de gradul de severitate al fenomenului precum şi implicaţiile pe termen mediu şi lung a fenomenului de alienare parentală asupra stării de sănătate mintală a copiilor şi ajustarea lor post divorţ.

Un capitol dedicat în exclusivitate intervenţiilor specifice asupra familiilor cu PAS atât în cadrul legal, cât şi terapeutic aduce o contribuţie majoră în tratamentul şi ameliorarea problemelor specifice părinţilor (părinte alienat vs. părinte alienator) şi copiilor lor. Terapia reunificării are la bază obiective, metode şi tehnici specifice cu scopul de a  restructura, reorienta şi realinia sistemul familiei (ambii părinţi să-şi consolideze rolul parental şi să menţină relaţii părinteşti fireşti în cadrul programului de vizită). Această intervenţie presupune o pregătire  academică  multidisciplinară deoarece reprezintă o secţiune a psihologiei judiciare.

Luând în considerare experienţa practică, cât si rezultatele numeroaselor studii efectuate de către autorii cărţii, lucrarea de faţă integrează abordarea multidisciplinară a familiei ca subsistem în sistemul judiciar şi social.  Astfel, sistemul de familie este un sistem unic în care structura, dinamica şi tipurile de interacţiuni dintre membrii acesteia descriu familia ca individualitate.

Secţiunea a-II-a a cărţii îşi propune o abordare a fenomenului de alienare parentală din perspectiva ştiinţifică, juridică şi a evoluţiei de a lungul timpului a acestui concept.

Din această perspectivă, în sistemul de justiţie, abordarea familiei ca sistem unic relevă informaţii utile şi necesare pentru instanţă în vederea stabilirii custodiei minorilor în cauzele de divorţ. În acest fel, judecătorii sunt în cunoştinţă de cauză atunci când trebuie să ia o decizie asupra copilului, decizie care va afecta întregul sistem de familie, atât ca structură, cât şi ca dinamică a relaţiilor. Pentru că fiecare familie este abordată în individualitatea sa, soluţiile instanţei vor fi adaptate nevoilor specifice fiecărei familii în parte.

Abordarea sistemică a familiei în sistemul de justiţie deschide o nouă perspectivă în abordarea familiei ca sistem unic şi irepetabil înţelegând şi respectând astfel cultura, structura şi paternurile de interacţiune dintre membrii săi. Din această perspectivă introducerea procedurilor de psihoterapie dispuse de instanţă prin care obligă părţile la consiliere este o noutate care corespunde în legislaţia românească conceptului de obligare a părinţilor la consiliere psihologică de către instanţă, în cazul refuzului minorului la programul de vizită cu părintele nonrezident.

Decizia instanţei privind custodia are un impact puternic asupra membrilor acesteia, deoarece restructurează, reorientează şi realiniază sistemul familiei.

Ultima parte a cărţii prezintă cazuri şi speţe din practica judiciară a mai multor state precum şi iniţiativele legislative pentru recunoaşterea şi reglementarea legală a fenomenului de alienare parentală.

Suplimentul cărţii, care reprezintă peste 500 de pagini de bibliografie selectivă, vine în sprijinul profesioniştilor cu scopul de a aprofunda studiul şi implicaţiile multiculturale a acestui fenomen în diferite sisteme judiciare din lume.

Utilitatea ghidului de faţă pentru specialiştii din domeniul psihologiei reprezintă un demers empiric care are în vedere posibilitatea deschiderii unor noi perspective de cercetare şi validare a procedurilor de evaluare şi  intervenţie psihoterapeutică asupra fenomenului de alienare parentală pentru cultura si populaţia specifică fiecărei ţări.

Implicaţiile practice pentru judecători urmăresc informarea cu privire la complexitatea şi consecinţele negative asupra ajustării emoţionale a minorului post divorţ, impactul sentinţelor asupra interesului superior al copiilor şi a relaţiilor de familie precum şi aplicarea unor tehnici specifice de intervievare a minorului în cadrul audierii minorilor în camera de consiliu în instanţa.

Prin toate aceste elemente de noutate prezentate, cartea aduce o perspectivă inedită asupra complexităţii fenomenului alienării parentale şi reprezintă o punte de legătură şi o interconectare a celor trei procese fundamentale:  învăţare -  cercetare – practică.

 [ngo3529]