Egalitatea și împărțirea
responsabilității părintești: creșterea rolului taților
Rezoluția finală (conține cele 2
amendamente)
1. Adunarea Parlamentară a promovat în
mod constant egalitatea dintre sexe atât la locul de muncă cât și în sfera
privată. Se pot observa îmbunătățiri majore în acest sens, deși sunt încă
insuficiente, în cele mai multe state membre ale Consiliului Europei. În cadrul
familiilor, egalitatea dintre părinți trebuie să fie garantată și promovată
încă de la nașterea copilului. Implicarea ambilor părinți în creșterea copiilor este benefică pentru
dezvoltarea acestora. Rolul tatălui vis-à-vis de copiii săi, incluzând copiii
de vârste fragede, trebuie să fie mai bine recunoscut și să fie apreciat în mod
corespunzător.
2. Responsabilitate părintească
împărțită (Custodia comună fizică) presupune că părinții au anumite drepturi,
obligații și responsabilități față de copiii lor. Cu toate acestea, tații sunt deseori confruntați cu legi,
practici jurisprudențiale, precum și prejudecăți care le răpesc dreptul la o
relație susținută cu copiii lor. Prin rezoluția sa nr. 1921 (2013) cu
privire la ”Egalitatea dintre sexe, reconcilierea vieții personale și
profesionale și responsabilitate împărțită (custodie comună fizică)”,
Adunarea Generală a solicitat autorităților Consiliului Uniunii Europene să se
asigure că dreptul familiei prevede, în caz de separare sau de divorț, posibilitatea
aranjamentului de tip custodie comună fizică a copiilor, respectând interesul
superior al copilului, bazat pe un acord reciproc dintre părinți, astfel încât
să fie respectate drepturile taților și anume de a le permite acestora să
beneficieze de aranjamentul de custodie comună fizică.
3. Adunarea Generală subliniază faptul
că respectul pentru viața de familie este un drept fundamental consfințit în
Articolul 8 al Convenției Europene a Drepturilor omului și numeroase alte
documente juridice internaționale. Pentru un părinte și copilul său,
posibilitatea de a fi împreună reprezintă o parte esențială a vieții de
familie. Separarea
părinte-copil are efecte iremediabile asupra relației acestora. Separarea
părinte-copil ar trebui să fie dispusă exclusiv de către o instanță de judecată
și numai în împrejurări excepționale care să implice riscuri grave la
adresa interesului superior al copilului.
4. De asemenea, Adunarea Generală este ferm convinsă că
încurajarea custodiei comune fizice (responsabilitate părintească împărțită)
ajută la depășirea stereotipurilor de gen cu privire la rolul femeilor și al
bărbaților în cadrul familiei și este doar o reflectarea schimbărilor
sociologice care au avut loc în ultimii 50 de ani în ceea ce privește modalitatea
în care este organizată viața de familie și cea privată.
5. Având în vedere aceste
considerente, Adunarea Parlamentară solicită Statelor membre ale Consiliului
Uniunii Europene:
5.1 să semneze și/sau să ratifice, în cazul în care nu au
făcut-o deja, Convenția privind Exercitarea Drepturilor copiilor (ETS Nr. 160)
și Convenția privind legăturile personale cu privire la copii (ETS No. 192);
5.2 să semneze sau/și să ratifice, în
cazul în care n-au făcut-o deja, Convenția de la Haga din 1980 cu privire la Aspectele
Civile ale răpirilor internaționale de copii și să o implementeze în mod
corespunzător, asigurându-se că autoritățile responsabile cu aplicarea acesteia
să coopereze și să răspundă cu promptitudine;
5.3 să se asigure că părinții au drepturi egale față de
copiii lor în conformitate cu legislațiile și practicile lor administrative,
garantând fiecărui părinte dreptul de a fi informat și de a avea un cuvânt de
spus în ceea ce privește deciziile importante care afectează viața și
dezvoltarea copiilor lor, în interesul superior al copiilor.
5.4 să elimine din legislația lor
orice diferend care rezultă din starea civilă a părinților care și-au
recunoscut copiii.
5.5 să-și introducă în legislație principiul de reședință alternantă, în
urma separării, limitând
orice excepții la cauzele care implică abuzul sau neglijarea copilului ori
violența domestică, iar volumul de timp pe care copilul îl petrece cu
fiecare părinte să fie ajustat în funcție de nevoile și interesele copiilor;
5.6 să respecte dreptul copiilor de a
fi audiați cu privire la toate problemele care îi privesc și care îi pot
afecta, atunci când se consideră că au o înțelegere suficientă a aspectelor în
discuție;
5.7 să fie luate în considerare aranjamentele de reședință alternantă la
atribuirea beneficiilor sociale.
5.8 să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că deciziile cu
privire la domiciliul copiilor și dreptul de acces să fie puse în aplicare pe
deplin, în special prin urmărirea reclamațiilor cu privire la imposibilitatea
de preluare a copiilor, până la rezolvarea acestora;
5.9 să încurajeze și, după caz, să stimuleze medierea în cadrul
procedurilor judiciare ale instanțelor de familie care implică copii, în
special prin instituirea unei sesiuni de informare obligatorii dispusă de instanța
judecătorească în scopul de
a face părinții să înțeleagă că reședința alternantă poate fi o opțiune ce
servește interesul superior al copilului iar astfel să colaboreze pentru o
obține o astfel de soluție, prin asigurarea faptului că mediatorii sunt
instruiți adecvat și prin încurajarea cooperării multidisciplinare bazată pe
”modelul Cochem”;
5.10 să se asigure că profesioniștii,
care intră în contact cu copiii în timpul procedurilor judiciare în cazurile de
familii să primească formarea interdisciplinară necesară cu privire la
drepturile și nevoile specifice ale copiilor aparținând unor grupuri diferite
de vârstă, precum și cu privire la procedurile care să fie adaptate acestora,
în conformitate cu Liniile Directoare ale Consiliului Uniunii Europei privind
justiția în interesul superior al copilului;
5.11 să încurajeze planurile parentale care permit părinților să
stabilească principalele aspecte ale vieții copilului lor și să introducă
posibilitatea ca în interesul superior al copilului să poată solicita o
revizuire a aranjamentelor luate care îi afectează în mod direct, în special
domiciliul acestora;
5.12 să introducă concediul plătit pentru creșterea copilului și pentru
tați, de preferință a se acorda după modelul concediu de paternitate
netransferabil.
Traducere ARPCC
[ngo3410]
[ngo3410]
``...egalitatea dintre sexe atât la locul de muncă...`` Vorbim si despre prejudecati in cadrul justitiei Romane. Mie nu mi se pare firesc sa fie in justitie peste 80% femei. Ar trebui sa fie exact egal, asa cum prezinta si balanta justitiei. In invatamant la fel. La primarii, la ANAF si etc., majoritatea femei. Eu cred ca ar trebui legi care sa echilibreze aceasta situatie si abia apoi vom putea vorbi de ``egalitate intre sexe``. Daca nu exista acest echilibru in institutii si mai ales in justitie, prejudecatile vor dobora tot timpul custodia comuna egala. Chiar daca exista unele mici exceptii, ``cu o floare nu se face primavara``. Mai ales in Romania.
RăspundețiȘtergere