Pagini

sâmbătă, 3 octombrie 2015

Ce înseamnă să creşti fără un părinte (efectele custodiei unice)

Va retransmit o serie de statistici foarte triste despre care nu avem nici o umbra de indoiala ca se aplica si copiilor provenind din familiile separate din Romania. Din pacate aici in Romania organele statului nu se prea preocupa de obtinerea unor statitici de acest gen din lipsa de metodologii, lipsa de informatii statistice de baza, lipsa de interes, etc.

Cum se poate observa, efectele la nivel social ale actualelor practici juriprudentiale (de indepartare a unui parinte dupa divort, in numele interesului superior al copilului de a dormi intr-un singur pat) se reflecta in saracie pentru copii, in abuzuri si neglijente, in cresterea unei generatii de copii handicapati emotional, predispusi sa ajunga la randul lor abuzatori ori, mai grav, sa aiba probleme cu legea, cu drogurile, alcoolul, abandonul scolar, etc.

Va trimit cu aceasta ocazie un foarte scurt spot publicitar prezentat in Italia, acum cativa ani (in limba italiana, deisgur) pe tema custodiei comune

*********************************************************

Potrivit Biroului de Recensământ din SUA, o treime dintre copiii americani cresc fără tatăl lor biologic. Ba mai mult, 38% din toate cazurile cunoscute de abuz  asupra minorului şi/sau neglijenţă îl au ca inculpat pe tată. Să creşti cu un tată abuziv sau “ascuns” poate fi la fel de dăunător ca şi lipsa prezenţei paterne.

Din cauza lacunelor provocate de absenţa figurii paterne, fetele crescute fără tată sunt mai predispuse la legături sexuale promiscue şi sunt mult mai vulnerabile avansurilor delincvenţilor care profită de lacunele lor emoţionale şi le exploatează în comerţul sexual.

Fetele fără tată care să  ţină la ele necondiționat şi să le spună că sunt frumoase sunt extrem de vulnerabile la atacurile predătorilor. Un agent FBI a întrebat un traficant de sex care era în închisoare de unde îşi procura victimele. “Foarte uşor. Aleg o fată la mall. Mă duc la ea şi îi spun <Ai ochi frumoşi>. Dacă zâmbeşte şi îmi mulţumeşte, o las în pace. Dar dacă priveşte în jos şi zice <Nu, nu e adevărat>, ştiu că mi-am găsit prada.”

Statistici oficiale americane demonstrează că 63% dintre sinuciderile în rândul tinerilor (de cinci ori mai mult decât media), 70% dintre tinerii din instituţiile statale (de nouă ori mai mult faţă de medie) şi 85% dintre copiii cu deviaţii comportamentale (de 20 ori mai mult faţă de medie) provin din familii destrămate, din care lipseşte tatăl.

Un sondaj din 2002 al Ministerului de Justiţie aplicat la 7.000 de persoane încarcerate a arătat că 39% din puşcăriaşi proveneau din rândul celor care trăiau numai cu mama. În 2002 circa 46% din deţinuţi avusese în precedenţă un membru al familiei la închisoare. Tatăl unuia din cinci fusese închis în închisoare sau în arest preventiv.

Adolescenţii aflaţi numai în grija mamei sunt cu 30% mai expuşi riscului de comportament deviant ca de pildă: alcoolul, drogurile, delincvenţa şi renunţatul la şcoală decât adolescenţii care provin din familii normale (cu mamă şi tată).

Potrivit Biroului de Recensământ din SUA, copiii crescuţi fără tată au de 5 ori mai multe şanse să fie săraci. În 2002, 7,8% dintre copiii din familii biparentale trăiau în sărăcie faţă de 38,4% de copii care trăiau numai cu mama.

Un copil care creşte fără tată are 54% mai multe şanse să devină mai sărac decât tatăl sau.
Din datele luate din certificatele de naştere şi de deces a 217.798 copii născuţi în Georgia între 1989 şi 1990, s-a observat că nou născuţii, al căror tată nu era trecut pe certificatul de naştere (17,9% per total),  aveau de 2,3 ori mai multe posibilităţi să moară în primul an de viaţă decât copiii care erau înscrişi cu numele tatălui.

Din datele luate din certificatele de naştere şi de deces a 217.798 copii născuţi în Georgia între 1989 şi 1990, s-a observat că nou născuţii, al căror tată nu era trecut pe certificatul de naştere (17,9% per total),  aveau de 2,3 ori mai multe posibilităţi să moară în primul an de viaţă decât copiii care erau înscrişi cu numele tatălui.

Un studiu asupra statisticilor criminale ale Interpolului condus în 39 de ţări a demonstrat o corelație între procentul de familii monoparentale și procentul de crime cu violență. Această situaţie nu se regăsea în statisticile de acum 18 ani.

S-a observat că, faţă de femeile provenind din familii intacte,  femeile cu părinţi  divorţaţi în primii ani de viaţă (până la 6 ani) sunt de două ori mai expuse la riscul apariţiei menstruaţiei mai devreme, mai mult de 4 ori la riscul de a-şi începe viaţa sexuală timpuriu şi respectiv de 2 ori şi jumătate mai expuse riscului de a rămâne însărcinate la o vârstă fragilă.

Adolescentele crescute fără tată sunt de 2 ori mai predispuse la activitate sexuală timpurie şi respectiv de 7 ori mai supuse riscului de a rămâne însărcinate în timpul adolescenţei.

Un studiu despre abuzul asupra copiilor, efectuat pe cazuri din 42 de ţări, a descoperit că minorii din familii cu un singur părinte sunt mai expuşi riscului de a fi victime ale abuzului fizic şi sexual decât copiii care locuiesc cu ambii părinţi biologici. În comparaţie cu semenii lor care locuiesc cu ambii părinţi, minorii din familii monoparentale riscau cu:
> un risc cu 77% mai mare de abuz fizic;
> un risc cu 87% mai mare să sufere din cauza neglijenţei fizice;
> un risc cu 165% mai mare să experimenteze situații de neglijenţă fizică importantă;
> un risc cu 74% mai mare să sufere emoţional din cauza neglijenţei;
> un risc cu 80% să sufere vătămări corporale serioase ca rezultat al abuzului;
> şi în general un risc cu 120% mai mare de a fi afectați de diverse forme de abuz asupra minorului.

Evaluarea națională longitudinală a descoperit faptul că minorii obezi provin mai degrabă din familii fără tată decât din familii cu ambii părinţi.

Cercetătorii de la Universitatea Columbia au descoperit că minorii care locuiesc cu ambii părinţi, dar nu au o relaţie bună cu tatăl lor, sunt mai predispuşi în proporţie de 68% la fumat, alcool sau uzul de droguri decât adolescenţii care locuiesc cu ambii părinţi.

Copiii crescuţi fără tată sunt de două ori mai expuşi riscului de a renunţa la şcoală.

Elevii care cresc în absenţa tatălui din familie sunt de două ori mai expuşi riscului de a rămâne repetenţi; numai 10% din minorii care locuiesc cu ambii părinţi au fost nevoiţi să repete un an şcolar faţă de 20% dintre copiii cu taţi vitregi şi 18% dintre minorii care locuiesc numai cu mama.

După 10 ani de la divorţ, mai mult de două treimi din copii declară că nu şi-au văzut tatăl de un an.
63% din sinuciderile în rândul tinerilor provin din cămine fără tată (sursă: Biroul de Statistică din SUA).

90% dintre copiii fără adăpost şi fugari de acasă provin din familii fără tată- de 32 ori mai mult decât media naţională.

85% dintre toţi minorii cu comportament deviant provin din familii fără tată (sursă: Centrul de Control al Bolilor).

80% dintre violatorii motivaţi de strămutarea furiei provin din familii fără tată (sursă: Criminal Justice &amp; Behavior, Vol. 14, p. 403-26, 1978).

71% dintre toţi liceenii care au renunţat la şcoală provin din familii fără tată (sursă: Naţional Principals Association Report on the State of High Schools [ o statistică statală referitor la licee, nota traducătorului]).

75% dintre toţi pacienţii adolescenţi din centrele pentru minori care au abuzat de droguri provin din familii fără tată (sursă: Rainbows for all God`s Children.)

70% dintre tinerii plasaţi în instituţiile statale provin din familii fără tată (sursă: U.S. Ministerul Justiţiei, Special Report, Sept 1988).

85% din toţi tinerii încarceraţi au crescut într-o familie fără tată (sursă: Fulton Co. Georgia jail populations, Departamentul Închisorilor din Texas, 1992).

O copie a acestui articol poate fi descărcată de aici: https://goo.gl/H02oF0
Articolul original în limba engleză disponibil aici:  http://www.growingupwithoutafather.org/learned.html

ARPCC REF: [ngo3419] v3
Traducător Roxana Leonte

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Va multumim pentru comentariul dvs. Acesta va fi moderat in cel mai scurt timp posibil.
Politica sitului nu permite schimbul de adrese de e-mail, limbajul licentios sau atacul la persoana.

Colectivul ARPCC