Pagini

miercuri, 19 august 2015

Zece drepturi fundamentale ale copiilor pe care parintii trebuie sa le respecte








Sursa acestui articol poate fi găsită aici


Copiii au atât drepturi și libertăți civile, cât și drepturi legate de familie, sănătate, bunăstare și educație, potrivit legii. Iar principalele persoane responsabile de creșterea acestora în condiții optime sunt, desigur, părinții. Statul are un rol complementar, astfel ca autoritățile pot interveni atunci când drepturile copiilor sunt amenințate.


Părinții sunt responsabili pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului, conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Aceștia trebuie să-și exercite drepturile și să-și îndeplinească obligațiile față de copil în timp ce țin seama de interesul superior al acestuia.

Statul are un rol complementar, astfel că acesta "asigură protecția copilului și garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică realizată de instituțiile statului și de autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu", conform legii menționate.

Drepturile copilului, așa cum sunt ele prevăzute în legislație, sunt, în principal, următoarele:

1. Dreptul la identitate

Copiii au dreptul să li se stabilească și să-și păstreze identitatea. După naștere, sunt înregistrați și au dreptul la un nume, la o cetățenie, au dreptul să-și cunoască părinții și să fie îngrijiți, crescuți și educați de către aceștia. Statul este obligat să ia măsuri urgente pentru restabilirea identității unui copil, în cazul lipsirii ilegale de către aceasta.

2. Dreptul de a menține relații cu părinții și rudele

Orice copil este îndreptățit, potrivit Legii nr. 272/2004, să mențină relații personale și contacte directe atât cu părinții săi, cât și cu rudele și celelalte persoane față de care se simte atașat. Acesta nu poate fi împiedicat să aibă relații personale cu bunicii, frații, surorile sau cu alte persoane alături de care a avut parte de viața de familie.

3. Dreptul de a menține relații cu părinții, în caz de separare

De asemenea, copiii au dreptul să mențină relații personale și contacte directe cu părinții lor în situația în care aceștia sunt separați printr-o măsură dispusă în condițiile legii. Aceeași regulă se aplică și în cazul în care părinții locuiesc în state diferite.

4. Dreptul la imagine

Fiecare copil este îndreptățit să-i fie protejată imaginea publică și viața intimă, privată și familială. Folosirea sau expunerea copiilor pentru obținerea de avantaje personale/instituționale sau pentru influențarea deciziilor autorităților nu sunt permise.

5. Dreptul la libertate de exprimare

La fel ca orice alt cetățean al României, copilul are dreptul la libertate de exprimare. "Libertatea copilului de a căuta, de a primi și de a difuza informații de orice natură, care vizează promovarea bunăstării sale sociale, spirituale și morale, sănătatea sa fizică și mentală, sub orice formă și prin orice mijloace la alegerea sa, este inviolabilă", dispune actul normativ. Părinții trebuie să asigure acestora informații, explicații și sfaturi, precum și să le permită să-și exprime punctul de vedere, ideile și opiniile. Totodată, orice copil capabil de discernământ are dreptul să-și exprime liber opinia asupra problemelor care-l privesc.

6. Dreptul la libertate de gândire, de conștiință și de religie

Libertatea de gândire, de conștiință și de religie este, de asemenea, un drept garantat al copilului. Părinții pot îndruma copilul în alegerea unei religii, însă nu-l pot obliga să adere la una.

7. Dreptul la respectarea personalității și individualității

Copiii au dreptul la respectarea personalității și individualității lor, se mai arată în document, iar aceștia nu pot fi pedepsiți fizic sau nu pot fi supuși altor tratamente umilitoare/degradante. Orice măsură prin care se urmărește disciplinarea copilului poate fi stabilită doar în acord cu demnitatea acestuia. Totodată, dacă i se încalcă drepturile fundamentale, copilul este îndreptățit să depună singur plângeri.

8. Dreptul de a crește alături de părinți

Legea stabilește ca fiecare copil are dreptul să trăiască alături de părinții săi, aceștia fiind responsabili în egală măsură pentru creșterea lui și pentru asigurarea unor condiții care să permită dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială.

9. Dreptul la sănătate și bunăstare

Copiii sunt îndreptățiți să se bucure de cea mai bună stare de sănătate pe care o pot atinge și să aibă parte de serviciile medicale și de recuperare necesare în acest sens. În același timp, aceștia trebuie să beneficieze de un nivel de trai care să le permită dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială. "Părinților sau, după caz, reprezentanților legali, le revine responsabilitatea de a asigura cele mai bune condiții de viață necesare creșterii și dezvoltării copiilor; părinții sunt obligați să le asigure copiilor locuința, precum și condițiile necesare pentru creștere, educare, învățătură, pregătire profesională, precum și un mediu de viață sănătos", scrie în Legea drepturilor copilului.

10. Dreptul la educație

Orice copil are dreptul să primească o educație care să-i permită dezvoltarea, în condiții nediscriminatorii, a aptitudinilor și personalității sale. Părinții sunt cei mai în măsură să aleagă felul educației ce va fi dată copiilor lor și sunt obligați prin lege să-i înscrie la școală, precum și să se asigure că aceștia vor frecventa constant cursurile. Totodată, copilul este îndreptățit la odihnă și vacanță.

Sancțiunile aplicabile părinților, în cazul nerespectării drepturilor copiilor, încep de la 500 de lei și ajung până la 10.000 de lei, potrivit Legii nr. 272/2004. Acestea sunt împărțite în trei praguri, după cum urmează:
  -> amenda de la 500 la 1.000 de lei:
  • pentru cei care nu anunță poliția, în maximum 24 de ore de la constatare, cu privire la dispariția copilului de la domiciliu;
  • pentru neparticiparea la ședințele de consiliere psihologică efectuate de direcția generală de asistență socială și protecția copilului, în cazul copiilor care săvârșesc fapte penale, dar nu răspund penal;
  • pentru orice practică prin intermediul căreia un copil este dat cu scopul exploatării acestuia prin muncă;
  • pentru cei care nu notifică autoritățile de plecarea la muncă în străinătate și nu desemnează o persoana care să se ocupe de întreținerea copilului;
  • amenda de la 2.500 la 5.000 de lei: pentru cei care nu iau măsurile necesare pentru a preveni înlesnirea sau practicarea cerșetoriei de către copil;
 -> amenda de la 5.000 la 10.000 de lei:
  • pentru acțiunile care sunt de natură să afecteze imaginea publica a unui copil sau dreptul acestuia la viața intimă, privată și familială;
  • pentru folosirea sau expunerea copiilor cu scopul obținerii de avantaje sau pentru influențarea deciziilor autorităților.
->Pedeapsa cu închisoarea pentru părinții care nu-și lasă copiii la școală

Părinții care își retrag copiii sau îi împiedică în mod nejustificat să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu pot fi pedepsiți, potrivit Codului penal, cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amenda.

De asemenea, aceeași sancțiune o poate primi și persoana căreia îi este încredințat, potrivit legii, un minor. Totuși, pedeapsa nu se aplica dacă inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către copil înainte de încheierea urmăririi penale.

"Daca până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor, instanța dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar daca nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta", scrie în Codul penal.

În momentul de față, învățământul general obligatoriu este de 11 clase, conform Legii educației, iar acesta include învățământul primar, învățământul gimnazial și primii doi ani ai învățământului secundar superior. Pana în 2020, învățământul liceal va deveni obligatoriu.

Concediile și indemnizațiile părinților

Salariații părinți beneficiază, conform legislației în vigoare, de o serie întreagă de concedii și indemnizații.

În situația în care un angajator nu poate oferi salariatei gravide un loc de muncă sigur, care să nu pericliteze starea de sănătate a acesteia, viitoarea mamă are dreptul să beneficieze de concediul de risc maternal. Acesta poate fi de maximum 120 de zile și include o indemnizație de risc maternal de 75% din media veniturilor aferente ultimelor șase luni.

Pentru obținerea concediului de maternitate (care include perioada înainte și cea după naștere), salariatele trebuie să aibă realizat un stagiu minim de cotizare de cel puțin o lună sau un stagiu asimilat în ultimele 12 luni anterioare. Durata este împărțită în 63 de zile înainte de naștere și 63 după naștere, iar în aceasta perioada salariata primeste o indemnizație de maternitate.

Persoanele care obțin venituri din munca în ultimele 12 luni de dinaintea nașterii copilului pot cere intrarea în concediul pentru creșterea copilului și obținerea unei indemnizații aferente. Acesta poate fi de un an sau de doi ani.

Însă nu numai mamele au dreptul la concediu după nașterea unui copil, ci și tații. Astfel, aceștia pot beneficia de un concediu paternal de cinci zile lucrătoare, pentru a participa la îngrijirea nou-născutului, însă durata poate fi prelungita cu încă zece zile daca tații obțin atestatul de absolvire a cursului de puericultură. Totodată, angajatorul le va acorda acestora o indemnizație de concediu paternal. Pe deasupra, și tații sunt îndreptățiți să ceară intrarea în concediul pentru creșterea copilului.

Mai exista, de asemenea, concediul și indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav, care se acorda asiguraților pentru copiii în vârsta de pana la șapte ani.

În plus, autoritățile au anunțat recent ca pregătesc introducerea unui nou concediu pentru salariați: cel de acomodare cu copiii pe care aceștia vor să-i adopte. Acesta ar urma să fie de cel mult 90 de zile și să includă o indemnizație lunară.

Nota: Informații mai pe larg despre aceste concedii și indemnizații găsiți aici.
Minorii pot fi angajați sau folosiți ca zilieri
 
Legislația muncii permite minorilor, în prezent, să lucreze ca salariați sau ca zilieri, însă numai după atingerea unei vârste minime și numai daca sunt respectate anumite condiții stricte.

Conform Codului muncii, persoanele fizice pot fi angajate cu contract de munca de la vârsta de 15 ani, însă numai daca părinții își dau acordul în acest sens și daca este vorba de activități adecvate vârstei.

În condiții asemănătoare, copiii au voie să lucreze ca zilieri de la aceeași vârsta. În ambele cazuri, aceștia n-au voie să aibă un program mai lung de șase ore pe zi și 30 de ore pe săptămâna.

Totuși, legea permite copiilor să desfășoare activități plătite indiferent de vârsta, daca acestea sunt făcute în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modelling. Astfel, copiii pot câștiga bani ca actori, cântăreți, dansatori sau sportivi profesioniști.

Nota: Găsiți aici mai multe informații despre aceste aspecte.

Siguranța copiilor, o obligație pentru șoferi

Din luna februarie a acestui an, șoferii sunt obligați să se asigure ca, în timp ce conduc mașina, minorii poarta centura de siguranța sau sunt transportați în dispozitive de fixare în scaune pentru copii omologate.

În același timp, prin intermediul Codului rutier și normelor sale de aplicare a fost interzisă transportarea copiilor în vârsta de pana la trei ani în autovehicule neechipate cu sisteme de siguranța.

Purtarea centurii sau transportarea în dispozitive specifice nu este obligatorie doar daca medicii scutesc copiii de folosirea acestor sisteme de siguranța. Obligația nu se aplica nici când aceștia sunt transportați cu taxiul sau cu mijloacele de transport în comun.

Nerespectarea de către șoferi a obligațiilor privind transportarea copiilor mai mici de trei ani este sancționată în momentul de față cu amenzi cuprinse intre 390 și 487,5 lei, la care se adaugă și trei puncte de penalizare.

Nota: Informații suplimentare găsiți aici.

O zi liberă pe an pentru sănătatea copilului

În curând, părinții vor putea să beneficieze efectiv de ziua liberă lucrătoare acordată prin lege pentru a-și duce copiii la medic.

Aceasta facilitate a fost introdusă anul trecut prin Legea nr. 91/2014, însă, înainte de a se aplica, mai trebuie stabilite și normele acesteia. Ministerul Muncii le-a pregătit și le-a lansat în dezbatere publica în cursul lunii mai, astfel ca acestea mai trebuie doar să fie aprobate de Guvern și publicate în Monitorul Oficial.

Concret, părinții vor putea să ceară anual o zi liberă lucrătoare pentru a se îngriji de sănătatea copilului. Deși nu vor fi obligați s-o plătească, angajatorii vor trebui s-o acorde, iar părinții vor fi nevoiți să dovedească efectuarea vizitei la medic printr-o adeverința speciala.

Alocația de stat a copiilor va fi dublată
 
Tot în cursul lunii mai, deputații au adoptat prin vot final un proiect de lege care prevede dublarea alocației de stat pentru copiii de 2-18 ani și liceenii de peste 18 ani.

Prin urmare, aceștia vor putea să beneficieze lunar de 84 de lei, față de 42 de lei, cât este alocația în prezent. Ba chiar mai mult, parlamentarii își doresc să majoreze alocația în viitorul apropiat pana la 200 de lei (daca vor exista resursele necesare).

Pentru a se aplica, legea mai trebuie doar să fie promulgată de președintele țării și apoi publicată în Monitorul Oficial. Conform declarațiilor recente ale lui Klaus Iohannis, acesta va semna decretul de promulgare a legii chiar în cursul acestei zile.


[ngo4401]

Colectivul A.R.P.C.C.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Va multumim pentru comentariul dvs. Acesta va fi moderat in cel mai scurt timp posibil.
Politica sitului nu permite schimbul de adrese de e-mail, limbajul licentios sau atacul la persoana.

Colectivul ARPCC