Cum sunt copii privati de un parinte iubitor
Lena Hellblom Sjogren, Ph.D este editor la Parental Alienation International in Scandivania.
Pe 29 aprilie 2015, in cel mai mare ziar national al Suediei, Dagens Nyheter (Today´s News) a aparut un articol care se adresa alienarii parinte ~Asa a fost Ole deprivat de mama sa~. Articolul face referire si la alt caz pe care l-am investigat. Jurnalistul Maciej Zaremba scrie despre acest caz:
~Parintele respins a devenit un dusman, daca nu un demon. Si apoi, din nefericire, se intampla ca un tribunal sa concluzioneze ca adolescenta a fost influentata de a-isi ura tatal absent, dar nu ii sta in putinta tribunalului sa ii schimbe gandirea, neramanandu-i nimic in afara de refuzul contactului tatalui cu fiica sa.~
Dupa acest verdict trist tatal i-a scris fiicei o scrisoare, asa numita Anna. Cu permisiunea lui, as vrea impartasesc cu voi ce a scris:
~Anna
Vreau sa stii ca ma gandesc la tine in fiecare zi la tine si cat de bine ne distram impreuna.
Ai spus ca tu crezi ca sunt suparat si dezamagit de tine.
Vreau sa stii ca nu sunt suparat sau dezamagit de tine.
Cred ca e trist ca nu ne intalnim si ca nu iti poti vedea verisorii si bunicii carora le este foarte dor de tine.
Pe stick-ul USB sunt niste fotografii la care obisnuiam sa ma uit.
Cateodata imi luam liber de la serviciu si mergeam la Skansen.
Luam autobuzul de unde locuiam pana la Slussen si apoi feribotul pana la Djurgarden.
Erai foarte vorbareata si vorbeai cu toata lumea care dorea.
Iti placea sa te agiti si te jucai cu momeala pentru pesti.
A trebuit sa scot carligele ca sa nu te ranesti.
Tu desenai si lipeai autocolante pe desene.
Cateodata puneai muste pentru peste.
Este o poza in care tu pui in carlig o musca foarte mare.
Ai vrut sa folosesti cele mai frumoase modele si aveai o cutie cu propiile tale modele. Le-am cumparat de la centrul comercial Wilderness.
Fotografia in care facem pui la gratar este din insulele din arhipelag. Noi am fost acolo de multe ori.
Cred ca numele insulei pe care am fost face referire la foci. Iti era frig si ti-am imprumutat haina mea.
Mergeam adesea cu barca. Cateodata ne scufundam si tu purtai costum de scafandru, inotatoare, masca si tub cu oxigen.
Daca vedeai o cochilie frumoasa si era prea adanc locatizata mi-o aratai mie si coboram sa ti-o aduc.
In fotografia in care stai pe barca de cauciuc aveai 6 ani.
Stateai in barca de cauciuc si o legam de a mea, iar apoi te trageam.
Nu trece nicio zi fara sa ma gandesc la tine.
Traducător: Padurariu Ancuta Florentina
Corector: Milian Bogdan
Foto: Diana Petroiu
Colectivul ARPCC
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumim pentru comentariul dvs. Acesta va fi moderat in cel mai scurt timp posibil.
Politica sitului nu permite schimbul de adrese de e-mail, limbajul licentios sau atacul la persoana.
Colectivul ARPCC