Program de vizitare Bunici - sentinta interesanta din pct de vedere jurisprudential

Ne face plăcere să publică o sentință interesantă jurisprudențial a judecătoriei Buftea. Buncii materni (mama decedată) au primi un program de legături personale de un weekend din două, cu înnoptarea minorului la ei + 5 săptămâni de vacanță (1 în vacanța de iarnă, una în vacanța de primăvară și trei în vacanța de vară).

Colectivul ARPCC

Dosar nr.11479/94/2010

         

                  

                             JUDECATORIA BUFTEA –JUDETUL ILFOV      

Sentinţa civilă nr.1096/2011

Şedinţa publică din 4.03.2011

Instanţa constituită din:

Preşedinte :  C.A                                                         Grefier      :  D. F.

          Pe rol pronunţarea cauzei civile de faţă.

          Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 24.02.2011, fiind consemnate în încheierea din acea dată, parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa a amânat pronunţarea la data de 4.03.2011, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, când în aceeaşi compunere a hotărât următoarele :

                                               

                                                  INSTANTA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă  constată următoarele:

          Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.11479/94/2010, la data de 23.11.2010,  reclamanţii M. I. şi M. E, au chemat în judecată pe pârâtul M. P., pentru ca, prin sentinţa  ce se va pronunţa să se dispună: încuviinţarea  dreptului de a avea legături personale cu minorul,  după următorul program: în prima  şi a treia săptămână ale fiecărei luni , de sâmbătă orele 11.00 până duminică , orele 19.00; în vacanţele şcolare de primăvară şi iarnă, o săptămână , la domiciliul lor; în vacanţa de vară , timp de trei săptămâni , la domiciliul lor.

          În motivarea acţiunii, legal timbrată cu suma de 8 lei, reclamanţii au arătat că, din căsătoria fiicei lor  M. M.-A.  (cunoscută şi sub pseudonimul  artistic  de M. M. ) cu pârâtul,  a rezultat  minorul .

          Imediat după naşterea copilului, reclamanţii s-au implicat în creşterea acestuia, astfel că, între bunici  şi nepot s-a  creat o puternică relaţie  de afecţiune reciprocă.

          La data de 14.07.2010, a survenit  decesul fiicei reclamanţilor, copilul rămânând în grija tatălui .

          De la data morţii fiicei reclamanţilor, pârâtul refuză să le permită acestora  să îşi vadă nepotul, într-o manieră care să asigure continuarea  unei legături fireşti între bunici şi minor.

          Deşi au manifestat întotdeauna  o afecţiune şi grijă faţă de minor, iar acesta s-a ataşat  de reclamanţi , după moartea fiicei lor, aceştia  nu l-au mai putut vizita, neputând afla nimic  despre el .

          Au mai arătat reclamanţii că , doresc să sprijine minorul , moral şi material , pentru ca acesta  să nu simtă lipsa mamei, să-şi cunoască rudele pe linie maternă ( unchi, mătuşi , veri).

          Mai mult, reclamanţii au o locuinţă destul  de spaţioasă pentru a putea găzdui copilul, fiind totodată cunoscuţi  ca fiind oameni  cu o moralitate neîndoielnică .

          În dovedirea acţiunii, reclamanţii au depus la dosarul cauzei, în copie: certificatul de naştere al minorului ; un extras din registrul  de căsătorie pentru uz oficial; certificatul de deces al fiicei lor .

          Pârâtul, a depus o întâmpinare , solicitând  respingerea acţiunii  ca neîntemeiată.

          În motivarea cererii , s-a arătat că, la scurt timp  după decesul  fiicei  reclamanţilor , aceştia au început  o campanie de denigrare  a sa, fiind chiar acuzat că şi-a ucis soţia .

          Reclamanţii, nu s-au implicat în nici un fel în creşterea copilului, pârâtul şi defuncta  sa soţie  fiind ajutaţi de părinţii pârâtului.

          Până în prezent , bunicii materni  nu au manifestat nici un interes  faţă de soarta copilului, reclamantul afirmând  chiar într-o emisiune  televizată că “nu sunt interesaţi de  copil “.

          În momentul de faţă, reclamanţii urmăresc  interese pecuniare, copilul fiind cel care îşi moşteneşte mama.

          Felul în care  reclamanţii  au înţeles a aborda relaţia  cu pârâtul, după decesul  fiicei lor, reprezintă un  impediment major  în dezvoltarea  unei relaţii  normale  între ei şi minor.

          Dezvoltarea  unei relaţii între bunicii materni şi copil , ar avea  efecte nocive în ceea ce priveşte  dezvoltarea normală a copilului, atât din punct de vedere moral  cât şi fizic .

          La dosarul cauzei , au fost depuse : o înregistrare video în format electronic; un set de planşe foto ( articole  publicate  de diverse ziare şi reviste).

          Pentru ambele părţi, au fost încuviinţate probele cu acte şi martori.

          Instanţa din oficiu a dispus  efectuarea unei anchete sociale la domiciliul reclamanţilor. Din referatul întocmit  de organele  competente , rezultă că, reclamanţii  deţin o locuinţă  aptă pentru a putea găzdui în bune condiţii un copil  de vârstă fragedă .

          Mai rezultă faptul că, reclamanţii  nu suferă de boli şi au o reputaţie  neştirbită în societate.

          La termenul stabilit în vederea administrării probelor , pârâtul nu s-a prezentat , fiind audiat numai  martorul propus de reclamanţi.

          Din depoziţia acestuia, rezultă că, întradevăr  reclamanţii sunt oameni cu o moralitate nepătată, având condiţii materiale  optime pentru a putea caza  şi îngriji  temporar un copil  de vârstă fragedă. Mai rezultă  faptul că, cei doi reclamanţi  au abilităţile necesare pentru a putea educa şi creşte propriul lor nepot.

          Analizând cererile şi materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine că, la scurt timp  după decesul  fiicei  reclamanţilor, între aceştia  şi ginerele  lor s-au ivit grave neînţelegeri  pe  fondul  unei traume psihice  profunde, provocată de tragicul eveniment.

          Relaţiile dintre părţi , fiind tensionate, pârâtul nu a mai permis reclamanţilor să aibă legături personale cu nepotul lor, fapt ce le-a cauzat grave prejudicii  de ordin moral fiind siliţi practic  să promoveze  prezenta acţiune.

          Faţă de cele reţinute şi în baza art. 14, 15  din Legea 272/2004, va fi admisă acţiunea reclamanţilor , aşa cum a fost formulată.

          Procedând în acest mod, instanţa are în vedere mai multe considerente:

          În primul rând, există un text de lege care, prevede în mod expres  dreptul bunicilor  de a avea legături personale cu nepotul lor, în speţă, neexistând nici un indiciu  care să poată conduce la concluzia că, dezvoltarea  fizică, psihică, intelectuală şi morală a copilului sunt  in vreun fel primejduite.

          Aşa cum rezultă din probele administrate în cauză( ancheta socială, declaraţia martorului), reclamanţii sunt oameni  cu o probitate morală neştirbită, care au crescut  şi educat  doi copii, având totodată  suficiente posibilităţi  materiale, pentru a putea oferi  nepotului confortul necesar pentru a putea trăi decent  la domiciliul acestora  scurte perioade  de timp.

          În al doilea rând, reclamanţii au suferit o grea pierdere prin decesul fiicei lor, iar legăturile pe care urmează a le avea cu nepotul, vor avea un efect benefic  asupra moralului  acestora, permiţându-le  să revină  treptat la o viaţă normală.

          Atitudinea reclamanţilor  faţă de pârât, imediat după decesul fiicei lor,  se explică prin imensa durere  simţită la momentul respectiv, comportamentul acestora fiind  mult atipic. Treptat însă, cei doi şi-au revenit, dorind ca, în momentul de faţă să ducă o viaţă  aproximativ normală, legătura cu nepotul lor având un efect benefic.

          Nu în ultimul rând , se are în vedere şi interesul superior  al copilului care, pentru a se putea  dezvolta normal ( din toate punctele de vedere ) trebuie  să-şi cunoască  rudele pe linie maternă, pârâtul neputându-se opune, decât cu riscul  de a cauza  greve prejudicii  fiului său.

          Înconjurat de dragostea tuturor  membrilor familiei ( bunici materni şi paterni) copilul  va putea creşte armonios,  fără a simţi prea mult , lipsa mamei.

          Pârâtul trebuie să aibă în vedere şi faptul că, o atmosferă  de ură dintre el şi  reclamanţi , nu ar face decât  să prejudicieze  copilul, dezvoltarea sa  fiind pusă în pericol, lucru care însă poate  fi înlăturat, printr-o atitudine  conciliantă, din partea  ambelor părţi .

          Văzând  şi disp.art.274 cod pr.civ.

                            PENTRU ACESTE MOTIVE

                                         IN NUMELE LEGII

                                                HOTARASTE   

          Admite acţiunea introdusă de reclamanţii M. I. și M. E., în contradictoriu cu pârâtul M. P.

          Stabileşte pentru reclamanţi un program de vizitare al minorului,  astfel: în prima şi a treia săptămână ale fiecărei luni, de sâmbătă orele 11:00 până duminică orele 19:00; în vacanţele de iarnă şi de primăvară, reclamanţii vor lua copilul la domiciliul lor o săptămână; în vacanţele de vară ale copilului , reclamanţii îl vor lua pe acesta  la domiciliul lor  trei săptămâni.

          Obligă pârâtul la 8 lei cheltuieli de judecată către reclamanţi.   

          Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

          Pronunţată în şedinţă publică astăzi 4.03.2011.

        Preşedinte,                                             Grefier,

        C. A                                                        D. F.

        Red.CA/DF/5 ex./21.03.2011