Doresc custodie comună, fapt ce soţia mea nu doreşte. În ce mod mă puteţi ajuta?

Întrebare:
Bună ziua,
Sunt căsătorit de 7 ani şi avem 2 gemeni (băiat şi faţă) de 5.5 anişori.
Doresc custodie comună, fapt ce soţia mea nu doreşte.
Vreau să am copiii lângă mine, măcar câteva zile pe săptămână, să pot supraveghea creşterea şi educaţia lor, mai ales a băiatului ( care este uneori mai rebel).
În ce mod mă puteţi ajuta?

Răspuns:
Stimate domn,
ARPCC deja v-a ajutat punându-vă la dispoziţie o serie de materiale pe situl www.arpcc.ro blog-ul nostru blog.arpcc.ro . De asemenea ARPCC v-a ajutat deja prin modificări legislative (datorită lor, sunt puţine riscuri să pierdeţi custodia asupra copiilor - problema cea mare rămâne legată de programele de legături personale prost dimensionate de majoritatea judecătorilor) şi prin educaţia pe care încearcă să o facă avocaţilor, mediatorilor şi judecătorilor. Dacă aveţi şansa de a întâlni în divorţul dvs specialişti care au fost expuşi idelor ARPCC, veţi beneficia din plin de aceste eforturi ale ARPCC din ultimii 4 ani de zile. Nu putem decât să vă recomandăm să citiţi cât mai mult pe această temă (din ce am publicat noi) să vă alegeţi un avocat şi/sau mediator care a fost expus ideilor ARPCC şi să încercaţi să rămâneţi cât mai calm în această perioadă dificilă prin care treceţi. ARPCC nu are posibiitatea de a ajuta direct,  în cazuri particulare din lipsa voluntarilor. Din păcate majoritatea românilor care trec prin divorţ preferă să lupte exclusiv pentru cazul personal, fără să realizeze că cele mai mari efecte se obţin prin schimbarea mentalităţilor, a jurisprudenţei şi a legislaţiei.  Cu deosebită consideraţie,
Colectivul ARPCC.

PS: Dar puteţi ajuta dvs cauza generală  – şi nu vă costă nici un leu – doar un pic de muncă pentru cauza generală de a proteja copiii aflaţi în divorţ şi de a vă asigura ca tot mai mulţi copiii continuă să aibă relaţii semnificative cu ambii părinţi post-divort.   Descărcaţi formularul de aici http://www.arpcc.ro/donatii/DoiLaSuta - printaţi-l în 10 exemplare şi apoi obţineţi semnăturile a 10 persoane salariate (mamă, tată, frate, soră, cumnat, văr, vecin, coleg de serviciu, etc.). Apoi depuneţi respectivele documente la ANAF. Ideal ar fi să ni le transmiteţi şi scanate pentru a ştii despre donaţiile respective şi a urmări ca ANAF transmite aceşti bani. 

ARPCC încearcă să strângă 10.000 de euro din campania 2% pentru a putea apoi aplica pentru un proiect cu bani europeni cu care să facem training pentru judecătorii implicaţi în procesele cu minori. Câtă vreme nu vom reuşi să educăm judecătorii, faptul că s-a schimbat legea nu va modifica semnificativ modul în care judecă aceşti judecători. Dacă însă vom reuşi să implementăm acest program de training la scară naţională (dorim să "re-calificam" măcar 300 de judecători) efectele se vor vedea pe copiii noştrii care vor primi programme de legături personale mai, în conformitate cu noiiile descoperiri ale ştiinţelor sociale (studii psihologice) iar nu cu codul comunist al familiei din 1954 după care au învăţat majoritatea judecătorilor. 

 Nu intrebati ce poate sa faca tara pentru voi, intrebati-va ce puteti face voi pentru tara.

“John F. Kennedy, 

Ref. [ngo1172] 

Statistici privitoare la familie in anul 2012

preluare de pe http://www.romaniatv.net                                                    
ref. [ngo1035]

Vârsta medie la care se căsătoresc prima oară femeile din România se situează între 26 și 27 de ani, iar la bărbați este de 29-30 de ani, în timp ce divorțurile se produc în medie la vârstă de 40,4 ani pentru bărbați și la 36,7 ani pentru femei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Durata medie a unei căsătorii care se termină cu un divorț este de 13,2 ani, scrie Agerpres. În totalul bărbaților care divorțează, ponderile cele mai mari le au cei între 30 și 34 de ani—20,8%, între 35 și 39 de ani—20,8% și cei între 40 și 44 de ani—19,2%, în timp ce la femei ponderile cele mai mari le au cele între 30 și 34 de ani—20,5% și cele între 24 și 29 de ani—18,2%.

Nici persoanele peste 60 de ani nu stăpânesc armonia în cuplu și nu au ajuns la înțelepciunea supremă, ponderea bărbaților divorțați fiind de 4%, iar a femeilor—2,2%.


În 2012, în România au fost înregistrate 31.324 divorțuri și 107.800 căsătorii.

Reinstaurarea autoritatii paritnesti comune este un drept al copilului / caz judecat la Cluj

*** din rațiuni de confidențialitate, numele copilului a fost înlocuit ***

From: ARPCC [mailto:[email protected]]
Sent: Tuesday, December 24, 2013 12:34 PM
To: '[email protected]'
Subject: FW: Dosar 8921/211/2012 - JOINT CUSTODY CLUJ

Ref. ARPCC: [ngo1101]

Domnului / Doamnei preşedinte a judecătoriei Cluj,

Prin prezenta dorim să ne exprimăm cele mai sincere felicitări pentru modul profesionist în care a fost tratat dosarul 8921/211/2012 de către judecătorii din cadrul instanţei domnul  George Barbura Turcu şi doamna Maria Gabriela  Mot. Am avut posibilitatea să citim sentinţa emisă în acest dosar şi am fost plăcut impresionaţi de modul în care instanţa a penetrat cazul şi a înţeles să discearnă interesul superior al unui copil cu părinţii în ţări diferite şi în care părinţi sunt într-un conflict deschis. Considerăm că  în mod cât se poate de corect instanţa a reţinut faptul că NU constituie motive temeinice pentru a refuza mamei (care anterior a pierdut exerciţiul autorităţii părinteşti pe vechiul cod al familiei) reinstaurarea autorităţii părinteşti:

- faptul că aceasta ar suferi de epilepsie,

- faptul că aceasta locuieşte în alt stat sau

- faptul că între părinţi există diferenţe de opinie / conflicte privitoare la modul în care copilul ar trebui să fie crescut şi educat.

Ne bucură să observăm că sentinţă emisă urmează atât litera cât şi spiritul noilor prevederi introduse de codul civil şi legea 257/2013 (la care ARPCC a fost co-autor).

Dorim să vă asigurăm, atât pe dvs. cât şi pe juraţii care activează în cadrul judecătoriei Cluj de întreaga noastră consideraţie.

Cu deosebită consideraţie, 

Asociaţia Română pentru Custodia Comună

Str. Leonte Anastasievici nr.9, et. 1, ap. 2,

sector 5, Bucuresti, Romania, cod poştal 050464

tel: (004)0723.722.910, fax: (004)0318.105.272

mail: [email protected], web: www.catalinbogdan.ro

************

From: Fabrizio & Roxana
Sent: Monday, December 23, 2013 5:48 PM
To: Custodie Minori
Subject: Dosar 8921/211/2012 - JOINT CUSTODY CLUJ

Hello Everyone,

We just "finished" with the Judecatoria Cluj-Napoca, hope that the father will be smart enough for not doing an appeal.

Marcel  will stay with him (no problem for us)

I'm not fully satisfied with the decision (I will tell later why) but the most important was the interest of the child,... and it has been respected.

Marcel has now 2 "full" parents.

I would like to thank you all and especially Codin, but I told him at the begining (almost 2 years ago) the Job that he did was a goldmine for me (and for everyone too).

We have gone throught a lot of up and down, and a lot of stress.

If I read the decision, I can clearly say that behind the name of the Judge George Barbura Turca (who did only the last 2 sedinte), there is the name of Judge Maria Gabriela  MOT who did a very nice job, most probably she spent a lot of time on ARPCC Blog :-) she doesn't need to be trained :-) and I can say that she understood what a child needs (you don't need to be a judge to understand that) and she didn't care about the egoism of one parent, unfortunately this judge is now in Tribunal Penal (this is what they told us).

I think that this kind of Judge should be at all level Judecatoria/tribunal/curtea d'apel, to stop all the parents who ask for sole custody.

Enjoy your holiday.

Fabrizio & Roxana

PS : 2 additional aspects

- I was not satisfied with the Autoritate Tutelara so we will continue to write to them to obtain a better explanation 

"Numitul MR afirma ca nu este de acord cu exercitarea in comun a autoritatii parintesti"

so the concluzii-Propuneri were "este in interesul minorului MM ca tatal sa isi exercite singur autoritatea parinteasca" this kind of conclusion should be published (the full text should be published) !!! no motivations at all except "Tata nu este deacord",... and they are supposed to work in the interest of the child,... here it was clearly in the interest of one parent (fortunately Judge Maria Gabriela Mot saw that).

- As the father didn't give any information on Marcel's school, we wrote directly to the school, the reply from the school was VERY POSITIVE, so it should be published too.

Instituţia de drept aplicabilă în situaţia copiilor minori abandonaţi de părinţi în grija bunicilor

Nota: Raspunsul DGPC se poate descarca si de aici

Bună ziua,        Prin prezentul mail, dorim să vă solicităm un punct de vedere cu privire la instituţia de drept aplicabilă în situaţia copiilor minori abandonaţi de părinţi în grija bunicilor ori a altor membri de familie.     La nivelul oraşului Buhuşi, jud. Bacău, ne confruntăm frecvent cu situaţii în care ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate de ani de zile, fără a mai ţine legătura cu familia şi fără a se mai interesa de soarta copiilor lor minori, lăsaţi în grija bunicilor sau a altor persoane din familie. Aceste persoane se confruntă cu numeroase dificultăţi în relaţia cu instituţiile publice, în sensul că nu pot ridica alocaţiile copiilor, nu-i pot înscrie la diverse instituţii de învăţământ, nu le pot face minorilor carte de identitate, etc., întrucât nu au calitatea de reprezentanţi legali ai acestora.     Sunt astfel îndrumaţi la instanţă, pentru a formula cereri de instituire tutelă, însă dispoziţiile Noului Cod Civil în această materie nu permit luarea acestei măsuri în aceste situaţii, părinţii nefiind decedaţi, necunoscuţi, interzişi, dispăruţi sau decăzuţi din drepturile părinteşti. Pentru aceleaşi motive, nu pot fi aplicate nici dispoziţiile Legii nr. 272/2004 referitoare la plasament.     De asemeni, aplicarea dispoziţiilor art. 399-400 NCC, în sensul stabilirii domiciliului minorilor la alte persoane, este posibilă doar în situaţia în care părinţii au divorţat (ceea ce nu este valabil pentru toate situaţiile întâlnite în practică), şi presupune cheltuieli financiare şi de timp de care, de cele mai multe ori, persoanele care îngrijesc aceşti copii nu dispun (fiind necesară în condiţiile NCC, citarea părinţilor prin publicitate, cu desemnarea unui curator avocat pe cheltuiala reclamantului, etc.).     Cu deosebită consideraţie, judecător Candet Ana-Maria, preşedintele Judecătoriei Buhuşi, judeţul Bacău *************************************************** Stimata doamna Tudor, Incercam sa formulam impreuna un punct de vedere in aceasta problema ridicata de catre d-na judecator de la Buhusi?  Stiu ca noua lege 272/2004 (asa cum a fost modificata prin Legea 257/2013) are anumite prevederi si pentru aceste cazuri. ARPCC nu are expertia in domeniu si de aceea am aprecia feedback-ul si ajudtorul dvs. Cu deosebita consideratie Codin Baltagan *************************************************** Stimata doamna Candet, Va transmitem atasat raspunsul Directiei Protectia Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice la solicitarea dumneavoastra adresata Asociatiei Romane pentru Custodie Comuna. Cu deosebita consideratie, Elena Tudor, Director Directia Protectia Copilului Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice   ref: [ngo1004]

Custodia comună în Republica Cehă

 

Evoluția procesului de custodie comună ceh

Autor: Robert Whiston

Acest document poate fi descărcat de la adresa web:  http://goo.gl/Y6oq0g

Documentul original în limba engleză poate fi consultat aici http://mensaid.wordpress.com/2013/11/27/4/

Îngrijirea comună a copiilor, adesea menționată ca custodie comună, ar trebui să se intensifice în Republica Cehă, mai ales după schimbarea legislativă din 2011.

În luna iunie a acelui an Camera Inferioară a Parlamentului ceh (Camera Deputaților) a modificat legea privind familia în ceea ce privește cuplurile divorțate care au copii. Așa cum am văzut anterior de atâtea ori în alte țări, argumentul folosit în Republica Cehă de către oponenții custodiei fizice comune este că copiii ar trebui să-și schimbe constant domiciliul, ceea ce, pretind ei, nu ducea la o dezvoltare sănătoasă. Literatura la nivel mondial arată că această teamă este neadevărată și falsă.

Autorul amendamentului, Pavel Stanek, aflat în fruntea partidului Civic Democrat, a subliniat faptul că instanțele cehe plasează de obicei copiii în custodia mamelor fără a justifica această decizie [o caracteristică mult prea familiară restului Europei -  comentariul autorului].

·         În Republica Cehă un procent de aproximativ 90% dintre copii sunt daţi în grija mamei după divorţ,  procent comun celor mai multe ţări din Europa.

·          

Pavel Stanek a subliniat că instanțele cehe au acordat custodia fizică comună numai unui procent de 3% dintre cazuri (deşi se presupune nivelul de cereri în această tară este considerat a fi mult mai mare). Din nou, comisarul pentru drepturile omului din guvernul ceh de la acea vreme,  Monika Simunkova, a criticat amendamentul. “Fiecare caz”, a spus ea, “are nevoie de o abordare individuală”. Sună  bine în teorie dar acesta este argumentul considerat în Marea Britanie (ca și în alte părţi) ca fiind un obstacol prea mare în reformarea divorțului – și totuși de la acea dată se insistă asupra lui în probleme de custodie.

Rezultatul constă într-un regim de divorţuri în Marea Britanie care este mult prea rapid și anonim, și un regim de custodie care este nedrept și imposibil de depăşit.

Republica Cehă, care are o reprezentare proporţională a sistemului de vot, are un parlament este format din două camere, ambele alese prin alegeri directe.

·         Camera Inferioară: Camera Deputaților, formată din 200 de deputați.

·         Camera Superioară: Senatul, format din 81 de senatori.

 

Camera Inferioară a Parlamentului ceh are în prezent o conducere de centru-dreapta care, de asemenea, a ridicat obiecții cu privire la proiectul de lege, semnalând că instanța ar trebui să ia în considerare dorința copilului înainte de a decide asupra custodiei fizice comune.

Guvernul de centru-dreapta a ridicat, de asemenea, obiecții cu privire la proiectul de lege subliniind că instanța ar trebui să ia în considerare dorința copilului înainte de a decide cu privire la custodia fizică comună. S-a spus că fără îndeplinirea acestei condiţii Republica Cehă poate încălca Convenţia ONU privind drepturile copilului și Convenţia Europeană privind exercitarea drepturilor copiilor. Cu toate acestea, se trece cu vederea faptul că în ambele documente, sunt scrise cu litere mici clauze care permit ţărilor semnatare să modifice respectarea tratatului pentru a se potrivi cu obiceiurile și legile locale.

N.B. Se face tot mai mult o distincție între îngrijirea comună și custodia comună. Literatura de specialitate la nivel mondial inclină spre termenul de îngrijire comună (shared care) în care unul din părinţi are minimum 35% din timp alocat copilului [aceasta înseamnă dreptul de a găzdui copilul şi dreptul ca minorul să doarmă peste noapte la respectivul părinte pentru minimum 35% din nopţile din an], iar celălalt părinte, în  restul timpului. În această situație beneficiile tutelei și virtuțile custodiei pot deveni mai puțin importante. Termenul de custodie comună pare a fi folosit ca termen generic pentru a-l distinge de termenul de custodie unică maternă și nu implică nicio diviziune a custodiei sau a timpului, dar presupune, de asemenea, o implicare mai mare a tatălui.

 

Studiu australian - aranjamentele de tip custodie comună fizică se corelează cu un nivel de conflict mai redus în familiile divorţate
 

Custodia comună fizică a copiilor aproape ca s-a dublat în ultima decadă. Părinţii separaţi care împart fizic custodia copiilor par a gestiona totul mult mai mult pe cale amiabilă, cu o rată sensibil mai scăzută a conflictelor cu foştii parteneri şi relaţii mult mai prieteneşti si cooperante cu toţi cei din jurul lor.

Cercetările specialiştilor de la Universitatea Naţională Australiană (UNA) au demonstrat că în rândul părinţilor care s-au separat în ultima parte a anului 2009 numai 15 % dintre ei au rămas în conflict sau se tem de foştii parteneri. Aceasta comparativ cu aproape 1/3 din partenerii care s-au separat în ultima parte a anului 2006. Cifrele, bazate pe numărul de persoane care s-au înregistrat la Agenţia de Protecţie a Copilului, au arătat de asemenea existenţa unui număr crescut de părinţi separaţi rămaşi în relaţii prieteneşti şi de cooperare. Cifrele au crescut de la aproape 50% dintre părinţii despărţiţi în anul 2006 la 61% trei ani mai târziu.

Custodia comună fizică a copiilor a devenit mai obişnuită, dublându-se numărul de cazuri în ultima decadă, deşi acest lucru se întâmplă în prezent în doar 1 caz din 9 familii separate.

Custodia comună fizică este definită ca fiind acel aranjament legal prin care copilul petrece minimum 30 % din timp cu fiecare dintre cei doi părinţi.

Bruce Smyth, Profesor Asociat UNA, un coautor al raportului, a spus că datele sunt încurajatoare. Aceste informaţii vin după ce anterior s-au exprimat îngrijorări legate de schimbările legislative din 2006, care au cerut o mare doză de disponibilitate din partea instanţelor pentru a lua în considerare custodia comună fizică. Criticii ideii de a se favoriza custodia comună fizică afirmau că aceasta fa favoriza suferinţele copiilor deoarece aceştia ar putea fi folosiţi ca şi monedă de schimb în relaţia dintre părinţii din familiile cu grad înalt de conflict.

Dr.Smyth spune că această cercetare a mai produs şi alte mari surprize, incluzând şi faptul că s-a produs o creştere semnificativă a numărului de aranjamente de tip custodie comună fizică înainte de intrarea în vigoare a modificărilor legislative. O altă modificare a fost aceea că partenerii separaţi s-au dovedit a fi mult mai cooperanţi.

Dr.Smyth susţine că un factor important poate fi determinat de investiţiile suplimentare de bani în serviciile publice de suport, cum ar fi Centrele pentru bune relaţii în familie. „A renunţa la judecata în instanţă în favoarea unui acord mediat privitor la copii, schimba modul in care funcţionează treburile”, afirmă dr. Smyth.

Pare de asemenea să se fi produs o schimbare culturală continuă în privinţa rolului tatălui care
pare a avea un rol crescut în vieţile copiilor săi. Studiul a demonstrat că familiile care au adoptat custodia comună fizică, tind să fie formate din părinţi cu nivel superior de educaţie şi cu venituri stabile. Este mai probabil că ei îşi vor stabili reşedinţa aproape unul de celălalt şi îşi vor stabili de asemenea un program de lucru flexibil. Aceasta va genera beneficii clare pentru copii.

Dr.Smyth subliniază că nu toate aranjamentele de tip custodie comună fizică sunt în beneficiul copiilor. Pentru unii dintre părinţii prinşi în conflicte dure şi care au aranjamente custodiale rigide, impuse forţat de către instanţe, rezultatele ar putea fi de slabe calitate iar copii s-ar putea să se simtă „prinşi şi folosiţi” în aceste conflicte.

Dr.Smyth spune că cele mai bune aranjamente sunt cele flexibile şi care reflectă nevoile copiilor.

Ben Schneiders

Traducător Mihaela Vascu


Original article can be downloaded from here: http://goo.gl/gI831n

aranjamentele de tip custodie comună fizică se corelează cu un nivel de conflict mai redus în familiile divorţate

Studiu australian - aranjamentele de tip custodie comună fizică se corelează cu un nivel de conflict mai redus în familiile divorţate

Acest document poate fi descărcat de aici:

http://goo.gl/QcUqAG  

Traducător Mihaela Vascu

Custodia comună fizică a copiilor aproape ca s-a dublat în ultima decadă.

Părinţii separaţi care împart fizic custodia copiilor par a gestiona totul mult mai mult pe cale amiabilă, cu o rată sensibil mai scăzută a conflictelor cu foştii parteneri şi relaţii mult mai prieteneşti si cooperante cu toţi cei din jurul lor.

Cercetările specialiştilor de la Universitatea Naţională Australiană (UNA) au demonstrat că în rândul părinţilor care s-au separat în ultima parte a anului 2009 numai 15 % dintre ei au rămas în conflict sau se tem de foştii parteneri. Aceasta comparativ cu aproape 1/3 din partenerii care s-au separat în ultima parte a anului 2006.

Cifrele, bazate pe numărul de persoane care s-au înregistrat la Agenţia de Protecţie a Copilului, au arătat de asemenea existenţa unui număr crescut de părinţi separaţi rămaşi în relaţii prieteneşti şi de cooperare. Cifrele au crescut de la aproape 50% dintre părinţii despărţiţi în anul 2006 la 61% trei ani mai târziu.

Custodia comună fizică a copiilor a devenit mai obişnuită, dublându-se numărul de cazuri în ultima decadă, deşi acest lucru se întâmplă în prezent în doar 1 caz din 9 familii separate. Custodia comună fizică este definită ca fiind acel aranjament legal prin care copilul petrece minimum 30 % din timp cu fiecare dintre cei doi părinţi.

Bruce Smyth, Profesor Asociat UNA, un coautor al raportului, a spus că datele sunt încurajatoare.

Aceste informaţii vin după ce anterior s-au exprimat îngrijorări legate de schimbările legislative din 2006, care au cerut o mare doză de disponibilitate din partea instanţelor pentru a lua în considerare custodia comună fizică. Criticii ideii de a se favoriza custodia comună fizică  afirmau că aceasta fa favoriza suferinţele copiilor deoarece aceştia ar putea fi folosiţi ca şi monedă de schimb în relaţia dintre părinţii din familiile cu grad înalt de conflict.

Dr.Smyth  spune că această cercetare a mai produs şi alte mari surprize, incluzând şi faptul că s-a produs o creştere semnificativă a numărului de aranjamente de tip custodie comună fizică înainte de intrarea în vigoare a modificărilor  legislative. O altă modificare a fost aceea că partenerii separaţi s-au dovedit a fi mult mai cooperanţi.

Dr.Smyth susţine că un factor important poate fi determinat de investiţiile suplimentare de bani în serviciile publice de suport, cum ar fi Centrele pentru bune relaţii în familie.

„A renunţa la judecata în instanţă în favoarea unui acord mediat privitor la copii, schimba modul in care funcţionează treburile”, afirmă dr. Smyth.

Pare de asemenea să se fi produs o schimbare culturală continuă în privinţa rolului tatălui care pare a avea un rol crescut în vieţile copiilor săi.

Studiul a demonstrat că familiile care au adoptat custodia comună fizică, tind să fie formate din părinţi cu nivel superior de educaţie şi cu venituri stabile. Este mai probabil că ei îşi vor stabili reşedinţa aproape unul de celălalt şi îşi vor stabili de asemenea un program de lucru flexibil. Aceasta va genera beneficii clare pentru copii.

Dr.Smyth subliniază că nu toate aranjamentele de tip custodie comună fizică sunt în beneficiul copiilor. Pentru unii dintre părinţii prinşi în conflicte dure şi care au aranjamente custodiale rigide, impuse forţat de către instanţe, rezultatele ar putea fi de slabe calitate iar copii s-ar putea să se simtă „prinşi şi folosiţi” în aceste conflicte.

Dr.Smyth spune că cele mai bune aranjamente sunt cele flexibile şi care reflectă nevoile copiilor.

Ref: [ngo963] 

Proiect de egalizare a varstei de pensionare intre femei si barbati

Autor Mirela Oprea, preluare de pe http://www.avocatnet.ro/

Varsta standard de pensionare va creste pana la 65 de ani pentru femei, fata de 63 de ani cat este in prezent, se arata intr-un proiect de act normativ aprobat miercuri de Guvern. Majorarea varstei de pensionare la femei se va realiza gradual pana in anul 2035 si se va aplica femeilor nascute dupa anul 1969. In ceea ce priveste varsta la barbati, aceasta va ramane  la fel ca si acum, de 65 de ani.

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice va fi modificata astfel incat varsta de pensionare la femei sa fie de 65 de ani, se arata intr-un proiect de lege lansat in consultare publica de Ministerul Muncii ce a fost aprobat miercuri in sedinta Guvernului. "Proiectul de Lege aprobat de Guvern reglementeaza varsta standard de pensionare la 65 de ani, atat pentru barbati, cat si pentru femei. Aceasta masura urmeaza recomandarea de tara transmisa de catre Comisia Europeana", se mentioneaza in documentul de presa transmis de Executiv.

Aceasta in conditiile in care, in momentul de fata, varsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei.

Concret, documentul prevede urmatoarele: "Art. 53 - (1) Varsta standard de pensionare este de 65 de ani atat pentru femei, cat si pentru  barbati. Atingerea acestei varste se realizeaza prin cresterea varstelor standard de pensionare".

Propunerea legislativa modifica, totodata, stagiul minim de cotizare, astfel ca acesta ar putea creste de la 13 ani, cat e in prezent, la 15 ani, atat pentru femei cat si pentru barbati. De asemenea, stagiul complet de cotizare va ajunge la 35 de ani atat pentru femei, cat si pentru barbati.

Atingerea acestor stagii se va realiza printr-o crestere graduala, conform esalonarii stabilite de legislatia pensiilor. In acest sens, tabelul complet ce cuprinde varstele de pensionare si stagiile de cotizare a fost modificat corespunzator de Ministerul Muncii si poate fi consultat in fisierul atasat. 

Potrivit tabelului mentionat, majorarea varstei de pensionare la femei va incepe in 2033 si se va aplica femeilor nascute in anii 1969 ai 1970, care vor iesi la pensie la varsta de 64 de ani. Din anul 2035 femeile nascute incepand cu anul 1971 vor iesi la pensie la varsta de 65 de ani.

Cum motiveaza Ministerul Muncii cresterea varstei de pensionare?

Potrivit expunerii de motive a proiectului de act normativ, egalizarea varstelor de pensionare pentru femei si barbati se circumscrie Recomandarilor de tara ale Comisiei Europene transmise Romaniei, in contextul unei societati cu o populatie imbatranita, care afecteaza sustenabilitatea financiara a sistemului public de pensii.

Mai precis, Comisia Europeana a constatat ca, desi pozitia bugetara s-a imbunatatit in Romania, nivelul redus de respectare a obligatiilor fiscale constituie o provocare majora iar sustenabilitatea si adecvarea sistemului de pensii prezinta riscuri medii pe termen lung.

Potrivit recomandarilor Comisiei, Romania trebuie sa ia masuri de imbunatatire a colectarii impozitelor, sa egalizeze varsta standard de pensionare intre femei si barbati si sa sustina reforma pensiilor promovand incadrarea in munca a lucratorilor in varsta.

In plus, procesul progresiv de imbatranire a populatiei determina sporirea ponderii beneficiarilor de pensii in totalul populatiei, acest fenomen contribuind in mod semnificativ la majorarea cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat.

"Ca urmare, reforma sistemului de pensii prin cresterea varstelor de pensionare este importanta pentru restabilirea increderii in finantele publice si, totodata, pentru asigurarea unor pensii adecvate si viabile pe termen lung prin participarea mai activa pe piata fortei de munca a femeilor si barbatilor pe parcursul intregii vieti", sustin initiatorii in expunerea de motive.

Medierea custodiei comune a copilului. O oportunitate sau o necesitate?

Medierea custodiei comune a copilului. O oportunitate sau o necesitate?

articol preluat de pe situl web www.mediatoru.ro  - autor Dorin Ilie

Atunci cand parintii unui copil se despart este absolut cert ca intre ei a intervenit o problema grava ori mai multe probleme au "umplut paharul". Intensitatea emotionala dintre acestia, cu radacini in relatiile lor anterioare, este motivul care determina angoase, nelinisti, probleme, certuri, uneori ajungandu-se chiar si la plangeri la politie. Toate acestea, in functie de varsta si maturitatea copilului, provoaca acestuia tulburari in toate planurile vietii sale, pe termen scurt, mediu si lung.

Suferintele copilului se agraveaza pe masura ce conflictul dintre parinti se adanceste. Situatia escaladeaza pe zi ce trece, conflictul creste in intensitate si provoaca noi si noi tulburari in relatiile dintre parinti dar si in relatiile dintre fiecare parinte si copil.
In acest context, parintii ajung sa isi reclame autoritatea personala asupra copilului. Autoritatea parintilor in ceea ce priveste copilul este cu referinta stricta la custodia acestuia. Cu cine va ramane? Cine va avea grija de el? Ce legaturi poate avea celalalt parinte cu el? Cat va plati indemnizatia de intretinere? Cand, cat si cum il va vedea? Etc.
In fapt, custodia comuna este modul in care cei doi parinti isi vor exercita in concreto autoritatea parinteasca - atributiile si indatoririle parintesti fata de copil, stabilirea unui plan parental minimal in care sa se reglementeze cat mai exact cadrul relatiilor viitoare dintre fiecare parinte si copil. In cadrul biroului nostru de mediere oferim parintilor un draft ce contine o schita a planului parental, draft de la care parintii, atunci cand se intra in medierea de fond,  clarifica si stabilesc fiecare punct, personalizand planul parental in functie situatia lor.
Un management adecvat al conflictului de custodie comuna  presupune solutionarea acestuia prin etape. O prima  etapa este solutionarea prin intelegerea directa a parintilor asupra aspectelor custodiei, o a doua etapa (necesara in lipsa unui acord si a unei intelegeri directe in prima etapa) este medierea conflictului , iar a treia etapa (doar daca primele doua nu au ca rezultat un acord agreat) judecarea conflictului de catre un judecator.
Solutionarea unui conflict de custodie comuna pe baza bunei intelegeri  directe intre parinti este cea mai perfecta dovada de management corespunzator la situatia data, reprezentand prima etapa in solutionarea problemei. Intelegerea directa intre parinti este un deziderat in aceste situatii. Deseori insa, conflictul este atat de puternic incat blocheaza orice comunicare intre parinti, blocheaza orice posibilitate de a se propune si explora solutii, blocheaza pur si simplu relatiile dintre parinti in ceea ce priveste copilul.
In aceste cazuri apelul la un mediator pentru redeschiderea dialogului, pentru deblocarea comunicarii dintre parinti, pentru facilitarea si explorarea de propuneri reciproce pentru o intelegere amiabila privind custodia comuna,  reprezinta etapa ulterioara din managentul conflictului lor. Interventia mediatorului in conflict vine sa restabilizeze pozitia partilor, sa separe problema custodiei comune de alte conflicte ori probleme dintre parinti (probleme care deseori interfereaza), sa aseze parintii la masa unui dialog deschis, serios si responsabil.
In medierea custodiei copilului, mediatorul indruma partile spre cautarea si agrearea unei solutii cat mai favorabile lor insa in concordanta cu drepturile si interesele copilului. Mediatorul poate solicita si o ancheta sociala pentru a stabili cat mai concret situatia de fapt in care se afla copilul si pentru a vedea daca planul parental care se discuta (negociaza) de catre parinti satisface interesele minorului si respecta drepturile acestuia.
Articolul 65 din Legea nr 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator responsabilizeaza mediatorul si parintii care parcurg procesul de mediere. Conform acestui articol : "mediatorul va veghea ca rezultatul medierii sa nu contravina interesului superior al copilului, va incuraja parintii sa se concentreze in primul rand asupra nevoilor copilului, iar asumarea responsabilitatii parintesti, separatia in fapt sau divortul sa nu impieteze asupra cresterii si dezvoltarii acestuia”.  Deasemeni,  conform art. 66 alin. 2 din aceeasi lege: "daca in cursul medierii, mediatorul ia cunostinta de existenta unor fapte ce pun in pericol cresterea sau dezvoltarea normala a copilului sau prejudiciaza grav interesul superior al copilului, este obligat sa sesizeze autoritatea competenta.”
Discutarea custodiei comune la mediator are un rol benefic atat pentru relatia dintre parinti cat si pentru relatia dintre fiecare parinte cu copilul. In timpul medierii parintii constientizeaza faptul ca acel copil va fi liantul lor pentru toata viata. Acel copil va fi un element de legatura intre ei, fie ca vor, fie ca nu vor, fie ca accepta pe moment, fie ca nu. Relatia dintre parinti nu va inceta odata cu separarea lor,  tocmai datorita copilului care va avea nevoie si de mama si de tata,  daca nu in acelasi timp, cu siguranta in aceeasi masura. Copilului trebuie sa i se ofere garantia ca ambii parinti vor fi in continuare parintii lui in adevaratul sens al cuvantului, nici un parinte neavand dreptul de a opri legaturile celuilalt parinte cu copilul.
Stabilitatea si echilibrul adus prin discutiile din cadrul unui proces de mediere a custodiei comune au puterea de a calma emotiile parintilor, de a reduce intensitatea provocata de conflict si de problemele divortului/separarii, de a aseza parintii la masa de mediere. Masa de mediere este masa unui dialog deschis si sincer ce le ofera posibilitatea sondarii de solutii la conflictul dat, mediatorul avand rolul de se implica si a conduce procesul de mediere spre solutia optima atat pentru parinti cat si pentru copil.
Solutia optima apartine in exclusivitate parintilor, este discutata si analizata impreuna cu mediatorul, si doar in cazul acceptarii ei de catre ambii parinti devine solutia finala la conflict transcrisa in Acordul de Mediere.
Daca etapa medierii custodiei comune nu are rezultatul scontat, in sensul ca partile nu ajung la o intelegere privind exercitarea autoritatii parintesti, instanta de judecata ramane ultima modalitate  de solutionare a conflictului. In aceste cazuri parintii trebuie sa isi asume costurile unui proces judiciar, timpul unui astfel de proces si publicitatea sedintelor de  judecata.
Custodia comuna va fi stabilita de judecator in baza probatoriului de la dosar.  Tot ceea ce puteau parintii stabili prin comun acord (singuri ori cu ajutorul unui mediator) se stabileste acum de catre un judecator in baza unor probe. De cele mai multe ori, solutia instantei nu multumeste deplin pe nici un parinte.
Conflictele familiale sunt conflicte profund emotionale, conflicte a caror efecte negative le resimte fiecare parinte dar si copilul. A merge cu un astfel de conflict in sala de judecata ar trebuie sa fie o abordare ca ultima solutie, si doar dupa parcurgerea unei discutii intre parinti. Atunci cand o discutie directa nu este posibila, mediatorul, la solicitarea unui parinte, poate interveni intr-un mod constructiv si pozitiv ajutand ambii parinti la depasirea emotiilor si starilor produse de conflict si la reasezarea unei noi relatii, unui nou parteneriat, in care interesele copilului si gandul la viitorul acestuia sunt terenul comun al parintilor.
Medierea creeaza si ofera parintilor cadrul dialogului si cadrul de explorare a solutiilor in astfel de conflicte. Discutiile cu mediatorul au si rolul de a mari gradul de disponibilitate a parintilor pentru o solutie amiabila, pentru o intelegere care sa puna capat conflictului. In orice conflict de acest tip, parintii trebuie sa constientizeze faptul ca orice sfarsit al unei relatii, este in acelasi timp un nou inceput al altui tip de relatie intre ei, iar perioada de tranzitie si constientizare a acestei modificari in structura relationala este cu atat mai importanta cu cat afecteaza cat mai putin pe fiecare parinte si copilul.
In acest context medierea custodiei copilului, apare nu ca o oportunitate, ci ca  o necesitate stringenta pastrarii unui echilibru relational intre parinti reciproc si intre fiecare parinte si copil. Necesitatea medierii, necesitatea dialogului si necesitatea unei solutii amiabile rezulta deasemeni si din grija parintilor pentru dezvoltarea psiho-sociala normala a copilului lor, nu la un moment dat, nici pentru un an-doi, ci pentru toata viata lui.

Cum pot să mă stabilesc în străinătate? Copilul are domiciliul la mine conform unei hotărâri judecătoreşti rămasă definitivă.

ÎNTREBARE:

Sunt mama unui băieţel de 6 ani,am custodie comună cu tatăl lui.M-am recăsătorit şi soţul meu este în Anglia. Nu pot pleca cu copilul din ţară la reşedinţa mea din Anglia pt că nu am acordul tatălui,ce aş putea să fac? Copilul are domiciliul la mine conform unei hotărâri judecătoreşti rămasă definitivă.

RĂSPUNS:

Înţelegem că tatăl copilului locuieşte în ţară. Înţelegem că instanţa a stabilit domiciliul copilului la o adresă din Tulcea (adresa dvs de reşedinţă). În mod cert instanţa nu v-a dat dreptul (pe noul cod civil nu este legal) de a schimba unilateral locuinţa copilului în altă localitate sau în altă ţară. Va trebui să vă gândiţi că o astfel de decizie dramatică de a schimba locuinţa copilului va face extrem de greu pentru părintele care rămâne în ţară şi pentru copil să poată să păstreze relaţii personale de calitate. În sine, nu neapărat schimbarea locuinţei copilului în altă ţară se va reflecta intr-o creştere a calităţii vieţii copilului. Copilul, în mod ideal are nevoie de ambii părinţi naturali precum şi de afecţiunea familiei extinse. etc.

În cazul în care totuşi consideraţi că nu există o altă opţiune aţi putea să vă gândiţi la un aranjament în care copilul ar rămâne în ţară (cu tatăl) iar dvs. ați pleca împreună cu noul soț. Din acest punct de vedere legea vă permite ca şi părinţi a decideți de comun acord schimbarea locuinţei copilului la tată. Dvs putând pleca liberă din ţară.

Alternativ puteţi încerca să îl convingeţi pe fostul soţ să îşi idea acordul privitor la mutarea reşedinţei copilului în străinătate, oferindu-vă în schimb să plătiţi un anumite număr de călătorii ale copilului spre ţară şi posibilitatea de a găzdui pe copil (ca şi compensaţie pentru timpul în care nu se vede cu copilul în perioada şcolară) timp de 2-3 luni în vacanţa de vară şi în restul vacanţelor copilului (de Paşte, de Crăciun, etc.)

Există variante care ar putea fi negociate cu tatăl copilului, în măsura în care veţi aborda această problemă cu tact şi consideraţie pentru îngrijorările acestuia (că s-ar putea să se rupă permanent legăturile de afecţiune dintre dânsul şi copil). Vă recomandăm călduros medierea împreună cu un mediator cu experiență. Un terţ poate fi mai obiectiv în acest gen de discuţii.

Desigur există și posibilitatea apelării la instanța de judecată dar nu vă recomandăm să mergeți pe această cale (costisitoare ca timp și ca efort financiar) decât dacă ați epuizat celelalte soluții.

Colectivul ARPCC

Custodia Copilului in Anglia si Romania - Comparatia e in favoarea Romaniei !

Conform articolului scris de Robert Whiston, preşedinte al FKCE (Father Knowledge Center Europe) sistemul protecţiei copilului aflat în divorţ este în prezent superior în România faţă de cel din Anglia prin faptul că în cazul în care părinţii se înţeleg cu privire la un aranjament de tip locuinţă alternantă (custodie fizică legală) judecătorii acceptă în general astfel de cazuri iar legea le permite.

"Romanians new civil code allowed for ‘a presumption’ that joint legal custody is in the best interest of the child (which is where Britain is at present), but later allowed joint physical custody (i.e. shared custody) if both parents agree to such deal. In which case, Britain has now been overtaken by Romania, according to this report from Codin Baltagan, in Bucharest."

De remarcat că Anglia este departe de a fi însă un standard de bune practici în Europa. Ţările nordice, Franţa, Olanda şi Belgia ar putea fi mai degrabă catalogate ca fiind ţările cu un sistem de protecţie a copilului aflat în divorţ mai apropiat de ideal. În aceste ţări custodia comună fizică poate fi impusă de către judecător împotriva obiecţiilor unuia dintre cei doi părinţi, dacă judecătorul constată că părinţii locuiesc relativ aproape unul de altul şi de unitatea de învăţământ, că părinţii sunt ambii interesaţi de bunăstarea copilului şi ambii s-au implicat în trecut în mod serios în creşterea şi educarea copiilor.

Articolul complet în limba engleză poate fi consultat aici (sau aici).

Colectivul ARPCC


ref. [ngo967]

Mama a inscris copilul la gradinita fara acordul meu. Ce fac?

Întrebare:

Apelez la dumneavoastra in disperare de cauza,avand nevoie de un sfat.

Sunt tatal unui baietel de 3 ani de care sunt despartit din decembrie trecut.In momentul de fata il vizitez dupa un program stabilit prin ordonanta presedintiala (am fost nevoit sa recurg la aceasta solutie).In procesul de fond in care mama a cerut custodia comuna , domiciliul copilululi si pensie alimentara suntem in faza de formulare apel.Prima instanta a acordat custodia comuna dar sentinta nu e definitiva. Mama l-a inscris la o gradinita fara acordul meu (desi stia ca nu sunt de acord),eu nedorind sa frecventeze acea gradinita.Mai mult,a depus la dosarul de inscriere o copie a mea de buletin fara acordul meu (mi-a oprit-o fara ca eu sa stiu in momentul in care eu am plecat din domiciliul conjugal).Cei de la gradinita n-au intrebat nimic despre situatia familiala a copilului inscriindu-l fara sa ceara si semnatura mea. Va intreb:in aceste conditii daca eu nu sunt de acord ,gradinita poate sa-l primeasca?Nu a incalcat legea inscriindu-l si  - mai mult - acceptand o copie a unui act al altei persoane decat cea care a depus dosarul fara sa verifice sau sa ceara amanunte despre persoana mea?

As putea sa o dau in judecata pe mama pentru folosirea unor acte care nu-i apartin , in mod abuziv?

Răspuns: 

-          Art. 530 ncc permite unui părinte să înscrie copilul la şcoală/grădiniţă fără acordul celuilalt – Mama a încălcat legea în acest caz dar legea nu prevede sancţiuni directe. Nu vă sfătuim să o daţi în judecată pentru faptul că a folosit actele dvs. Ar putea fi eventual clamat în procesul de custodie comună ca să arătaţi reaua voinţă a mamei. Nu are rost să încercati vreo penalizare pentru utilizarea copiilor după actele dvs. Nu veţi avea vreun câştig de cauză şi doar riscaţi să inflamaţi şi mai tare spiritele, ceea ce nu ajută copilul şi vă pune într-o situaţie defavorabilă în faţa judecătorului în procesul de custodie comună.

-          Dpdv al unităţii de învăţământ, şcoala cel mai probabil a considerat cu bună credinţă că mama are acceptul dvs.  Legea prezumă bună credinţă a terţilor care nu au fost notificaţi de disensiuni între părinţi.  Cf. art. 530 terţul (grădiniţa) nu e pasibilă de sancţiune pentru că “a fost de bună credinţă” De aceea va trebui să notificaţi instituţia de învăţământ pentru viitor. Să explicati în notificare că între dvs şi mamă există disensiuni (dar dvs aveţi autoritate părintească comun – nu s-a luat vreo altă decizie de vreo instanţă judecătorească). Prin urmare orice pt. alte decizii privitoare la copil e important ca grădiniţă să vă ceară acordul şi să nu mai considere ca fiind suficient  simpla semnătură a mamei. În special dacă mama va dori, de exemplu, să mute copilul, terţul ar fi dator să vă ceară acordul înainte de a acorda mamei actele copilului şi avizul pentru transferul la altă grădiniţă. Oricum, acesta e un domeniu delicat şi nu vă sfătuim să fiţi “Gigi contra”  -- veţi inflama doar spiritele. Daţi-vă acceptul şi aşa veţi intra pe calea detensionării relaţiilor care, pe termen mediu şi lung, e mai uşoară şi mai utilă copilului.

-          Un model de notificare veţi putea găsi la adresa web http://www.arpcc.ro/formulare

-          Menţionăm că acest răspuns va fi publicat şi pe blog-ul nostru deoarece e relevant pentru mai mulţi părinţi.

Cu deosebită consideraţie

Colectivul ARPCC.

Efectele hotărârii CEDO în cauza Zaunegger vs. Germania

Taţii necăsătoriţi vor avea mai multe drepturi în Germania. Cazurile de custodie implică toate deciziile fundamentale pentru un copil care îi afectează persoana,  bunurile sau aspectele legale. În viitor custodia comună se vrea a fi regula pentru părinții necăsătoriți dacă acest lucru nu contravine intereselor superioare ale copilului. Până acum taţii necăsătoriți nu au avut nici o posibilitate de a dobândi custodia comună împotriva voinței mamei. Atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Curtea Constituţională Federală Germană au semnalat această situație.

În urma consultărilor intensive între partenerii de coaliție, Ministrul Federal al Justiției a prezentat o propunere de compromis care să evite proceduri judiciare inutile în detrimentul copiilor afectați. 

Într-o primă etapă mama va primi inițial drepturile de custodie unică. Prin aceasta se evita presiunea asupra părinților de a avea custodie comună în cazul în care acest lucru nu este în interesele superioare ale copilului. Acesta ar putea fi cazul în care părinții nu se cunosc bine sau dacă au, în special, o relație conflictuală. 

Cu toate acestea, în cazul în care paternitatea este clară şi dacă tatăl depune ceea ce este cunoscut ca declaraţie de custodie, făcând astfel clar că doreşte să-şi asume responsabilitatea pentru copil, în cea de a doua etapă custodia comună este aplicată de judecător în cazul în care mama nu exprima nicio rezervă timp de opt săptămâni. Prin aceasta se evita proceduri judiciare inutile şi se oferă o soluţie non-birocratica pentru toate cazurile în care la analiza finală ambii părinţi sunt de acord că custodia comună nu este contrară intereselor superioare ale copilului.

Numai în a treia etapă Tribunalul pentru familie ia o decizie: în cazul în care mama are obiecţii cu privire la custodia comună în termen de opt săptămâni şi în consecinţă, tatăl merge în faţa Tribunalului pentru familie, aceasta trebuie evaluată din punctul de vedere independent al judecătorilor, fie ca custodia comună este sau nu în concordanţă cu interesele superioare ale copilului. 

Această propunere de compromis a rezultat în urma rezultatelor unui studiu de cercetare intitulat “ Custodia comună pentru părinţii care nu sunt căsătoriţi unul cu celălalt”.  Acest studiu comandat de Ministerul Federal al Justiţiei, arată că foarte mulţi factori diferiţi joacă un rol în momentul în care părinţii necăsătoriţi decid fie în favoarea, fie împotriva custodiei comune. Mamele au tendinţa de a respinge custodia comună nu numai când sunt periclitate interesele copiilor lor; mai curând, de exemplu, ele ar decide mai degrabă singure în situaţii de conflict deoarece nu sunt informate adecvat în privinţa custodiei comune sau vor să evite complicaţiile birocratice. Aceste motive multiple nu favorizează taţii care doresc custodia comună să meargă la Tribunalul pentru familie, chiar şi în cazurile în care mama este pur şi simplu tăcută în privinţa  dorinţelor ei. Custodia comună automat propusă în cazurile în care nu există obiecţii din partea mamei este un mod non-birocratic de a obţine custodia comună atunci când interesele superioare ale copilului nu sunt periclitate. Modelul promovează custodia comună la o vârstă fragedă şi prin urmare favorizează, de asemenea, împărţirea egală a responsabilităţilor asociate între ambii părinţi. Până când noile reguli sunt adoptate de către Parlament, o regulă de tranziţie stabilită de Curtea Constituţională Federală se aplică custodiei comune. Aceasta prevede că iniţial mama are custodia comună în cazul în care părinţii copilului nu sunt căsătoriţi unul cu celălalt. 

Până la propunerea unui părinte, Tribunalul pentru familie poate transfera custodia ambilor părinţi în cazul în care este de aşteptat ca acest lucru să fie în concordanţă cu interesele superioare ale copilului.

Cateva exemple de utilizare a planului parental in fata instantei

Cateva exemple de utilizare a planului parental (cu aceasta denumire) de catre parinti in fata instantei pot fi gasite aici

Caz de alienare parentala in California

Caz de alienare parentala cu concursul legii, intr-unul din statele SUA cele mai evoluate in domeniul protectiei drepturilor copilului de a avea acces la ambii parinti. Pentru ca baiatul (Gus) a fost conceput in vitro si pentru ca cei doi parinti nu au fost casatoriti oficial Jason Patric a pierdut in mod legal orice drept de a-si vedea copilul in a carui viata si educatie a fost implicat zi de zi timp de trei ani de zile. mai multe detalii pe situl web http://standupforgus.com/