Ce se poate face daca mama s-a mutat la 500 de km distanta?

Întrebare:

Sunt într-o situaţie de divorţ în care este implicat un copil de 1 an. Menţionez că divorţul a fost intentat de mine. […] Îmi doresc să fiu cât mai mult alături de copil deci îmi doresc o custodie comună fizică. Eu şi cu soţia locuiam în Braşov, unde avem şi o locuinţă a noastră. Însă acum 4 luni de zile ea a plecat cu copilul la părinţii ei din oraşul Babadag, jud. Tulcea (aprox. 500 km distanţă). Pentru a pune în practică o custodie comună fizică este foarte greu la o distanţă aşa mare. Copilul avea perspective foarte mari în Braşov. Babadagul este un oraş mort în care nu există industrie şi nici măcar un spital. Acum am contactat un mediator (mulţumită sfaturilor dv. de pe site) şi vreau să fac o propunere de plan parental. Soţia nu doreşte să participe la mediere. 

Problema mea este că nu găsesc o speţă de custodie comună fizică când părinţii locuiesc în oraşe diferite. Vă rog să-mi spuneţi dacă mă puteţi ajuta în acest sens.

Răspuns:

În orice caz, datorită distanței nu se poate vorbi de un aranjament de tip custodie comună fizică ci doar de tip custodie comună legală.

Ce sfaturi vă putem da:

Urmăriţi criteriile de stabilire a locuinţei – disponibile în manualele de pe wikimanuals (propuse de noi).  http://ro.wikibooks.org/wiki/Manual_implementare_custodie_comun%C4%83

Încercaţi să vă bazaţi argumentaţia în faţa instanţei pe aceste criterii (lipsa spitalului, lipsa de perspective, continuitatea de locuire în BV, etc. Aceleaşi criterii sunt pe care de a fi preluate în iniţiativa de modificare a legii 272/2004 – vedeţi avizul CSM în această privinţă – accesibil din aceiaşi pagină web.

Faptul că mamă refuză medierea e trist. Totuşi acesta în sine e un argument care ar trebui să încline balanţa în favoarea stabiliri locuinţei copilului la dvs. în faţa oricărei instanțe obiective. Faimosul “Principiu Californian” care spune că copilului i-ar fi mai bine dacă ar locui cu acel părinte care este mai dispus spre a îl include pe celălalt părinte în viaţa copilului său. Spre dovedire în cadrul probei cu înscrisuri, mediatorul vă poate furniza un PV de refuz al medierii.   Oferiţi mamei (depuneţi cerere în acest sens, ca şi parte a acţiunii judecătoreşti) un program larg de legături personale cu copilul ca şi contrabalansare a faptului că locuinţa copilului e stabilită la dvs. Aceasta va întări, în fața unei instanțe obiective, încrederea că veți ști să gestionați statutul de părinte rezident cu responsabilitate, asigurându-i celuilalt părinte un acces larg la copil.

Citiţi dvs. şi apoi depuneţi paragrafele sau articolele instanţelor (dvs.+avocatul) din documentaţia pe tema relocării copiilor. Există documentaţie disponibilă în baza de date de cunoștințe disponibilă aici : http://www.arpcc.ro/docs  accesaţi link-ul referitor la legăturile personale. Acolo se prezintă speţe şi studii psihologice de calitate (e drept, din SUA) care arată cât de dăunătoare e mutarea părintelui rezident după (sau în timpul divorţului) la o distanţă semnificativă faţă de locul unde copilul şi familia locuiau anterior divorţului. Încă nu avem traduse toate studiile pe care ni le-am fi dorit dar continuăm să traducem şi sperăm să aducem şi mai multe argumente în acest sens.  Interesantă din acest punct de vedere este practica utilizată de către judecătorii din SUA de a descuraja mutarea părinților în afara jurisdicției instanțelor (cum e cazul dvs.) practică de a emite ordine condiționale în care se precizează expres că orice tentativă a părintelui rezident (în cazul dvs. mama) de a pleca cu copilul în afara localității se pedepsește cu schimbarea locuinței copilului la părintele care rămâne pe loc (dvs.). În speța dvs. însă nici nu vorbim de o decizie anterioară a instanței. Înțelegem că mama a luat decizia de a se muta înainte de închiderea divorţului, într-un mod unilateral, situație în care, în opinia noastră, instanța ar trebui să depuncteze atitudinea de necolaborare realizată de către aceasta.

Pentru copii cu vârsta de peste 5 ani, un program decent de legături personale pentru situația unor părinți care locuiesc la distanță mare unul de altul ar fi acela în care, s-ar permite vizitele virtuale (vedeți detalii aici) în timpul anului școlar și, în timpul vacanțelor, acestea ar fi preponderent petrecute cu părintele nerezident. Vom încerca să publicăm în viitor o recomandare în acest sens care ar include aproximativ 80% din vacanţele şcolare ale copilului petrecute cu părintele nerezident.

Nu avem experienţă mare privitor la copiii cu vârste de 1 an cum este copilul dvs. Există nenumărate opinii medicale ale unor reputați specialiști (puteți să le accesați aici) care confirmă faptul că minorul poate locui fără ca mama să fie prezentă câteva zile (chiar presupunând că minorul ar fi încă alăptat la sân). Altfel, dacă minorul un e alăptat la sân, ar trebui să fie indiferent cu cine locuieşte copilul în mod permanent câtă vreme ambii părinţi au condiţii de locuire, dorinţă şi abilităţi personale de a creşte copilul.

Experienţa atâtor familii cu taţi singuri (în urma decesului mamelor, de exemplu) arată că taţii pot fi la fel de buni părinţi ca şi mamele, nefiind, un avantaj biologic pe care mamele l-ar avea în raport cu tații. În condițiile în care nici un studiu nu a arătat vreun avantaj înnăscut al părinţilor de sex feminin în a creşte copiii care au trecut de perioada alăptării la sân, altele ar trebui să fie criteriile legate de alegerea locuinţei copilului

Dacă aveţi şansa să daţi de judecători care nu au idei preconcepute credem că este posibil să înclinaţi balanţa în favoarea stabilirii locuinţei minorului la dvs. şi astfel celălalt părinte să revină în Braşov, creându-se condiţiile pentru a se putea implementa un aranjament de tip custodie comună legală.

Cunoscând însă preconcepţiile care încă persistă în corpul judecătoresc sunt şanse destul de mari ca instanţa să persiste în a acorda custodia mamei deşi perspectivele de creştere a copilului, situaţia locativă, veniturile, etc. sunt mai precare pornind de la premiza ilegală că părinţii de sex feminin ar fi mai potriviţi să crească copiii (așa-numita preferință maternă) şi ignorând atât principiul californian cât şi ideea descurajării strategice a mutării părinților cu copiii în urma divorțului.

De aceea o altă variantă în cazul în care decizia instanţei va favoriza mama (am mai întâlnit astfel de cazuri) este reprezentată de ideea ca chiar dvs. să vă mutați în Babadag cu toate riscurile și costurile asociate cu o astfel de decizie (pierderea serviciului din Brașov, etc.).

Colectivul ARPCC