Poate să îmi fie retrasă autoritatea părintească din cauză că am cancer?

ÎNTREBARE: 

Va rog sa mă sprijiniţi cu argumente pro şi contra, în favoarea sau, posibil, în defavoarea mea.De aproximativ doi ani am fost diagnosticat cu o forma rara de cancer (...) care se manifesta prin (...), în prezent sub tratament reductiv cu un citostatic uşor. Am făcut aceasta introducere deoarece, în prezent sunt tatăl unui băieţel de trei ani şi jumătate, pe care îmi este teama ca as putea sa îl pierd deoarece soţia mea, cu care mă aflu în pragul divorţului, mă ameninţa ca va face tot ce este posibil sa mă declare inapt, dpdv medical, pentru a exercita în comun autoritatea părintească şi implicit reducerea drastica a tot ce implica relaţia mea şi a familiei mele cu fiul meu. In acelaşi timp nici nu am început formalităţile de divorţ şi deja cred ca practica o forma severa de alienare parentala împotriva mea deoarece o vad foarte încrâncenata împotriva mea şi a tot ce însemn eu(rude, prieteni). Menţionez ca pentru a evita orice scandal pana la începerea acţiunii de divorţ şi a pronunţării unei sentinţe am decis unilateral sa părăsesc domiciliul în urma cu aproximativ 3 săptămâni deoarece scandalurile le provoca în prezenta copilului, copil care începuse sa aibă o atitudine verbala violenta şi chiar un comportament puţin agresiv cu copii în parc. În acest răstimp mi-am păstrat relaţia cu fiul meu, îl duc dimineaţa la grădiniţa, îl iau după-amiaza de la grădiniţa şi rămân cu el la domiciliul conjugal, urmând un program de ieşit în parc, iar seara plec la locuinţa la care m-am mutat temporar, plătesc toate utilităţile apartamentului, suportând o mare parte din cheltuielile cu alimentele (crede-ţi ca este util sa păstrez bonuri fiscale cu astfel de cheltuieli ?). In acelaşi timp ambele weekend-uri le-am petrecut alături de el, rămânând inclusiv peste noapte, încercând sa atenuez din socul schimbărilor survenite în viaţa copilului meu (am martori oculari privind timpul petrecut cu copilul meu). Si asta pentru ca acest copil a dormit de la un an şi câteva luni doar cu mine, soţia preferând dormitorul iar eu sufrageria alături de fiul meu. Am căpătat o dependenta enorma fata de acest copil şi mă doare sufletul ca nu pot fi alături de el în orice moment, sunt conştient ca afecţiunea mea medicala este o piedica majora în obţinerea unei sentinţe în favoarea mea ca părinte custodian, Rugămintea mea este sa îmi daţi un sprijin în materie, fiind doar proaspăt jurist nu sunt familiarizat nici cu tehnica procesuala, nici nu am cunoştinţă de jurisprudenţa similară situaţiei mele ţinând cont şi de noile prevederi ale C. civ. Mă gândesc să mă reprezint singur pentru a-mi demonstra bună credinţă şi dorinţa firească de a rămâne alături de copilul meu cât mai mult timp din viaţa mea, atât cât mai durează ea. Menţionez că refuză orice formă de dialog sau negociere a unui plan parental echilibrat, care să aibă ca principal scop interesul superior al copilului şi asigurarea pentru copil a unui echilibru emoţional şi material în scopul unei dezvoltări fizice, emoţionale, psihice şi intelectuale armonioase, în condiţiile date. mă doare că deja îl considera stigmatizat ca fiind un copil fără tată, intenţia mea fiind total opusă viziunii ei. Vă mulţumesc anticipat pentru orice sfat sau sugestie în privinţa acţiunilor mele.

RĂSPUNS ARPCC:

1. Da e util să păstraţi bonurile cu cheltuieli şi să faceţi un opis care să arate că vă îngrijiţi de copil

2. Autoritatea părintească exclusivă doar la mama se poate da dacă tatăl nu se poate ocupa de copil, ceea ce nu pare să fie cazul, din ce explicaţi dvs. Am fi curioşi să vedem ce instanţa va accepta o astfel de boală

3. Nu vă recomandăm să vă prezentaţi singur deoarece în faţa instanţei sunt extrem de multe capcane dpdv procedural. Veţi avea şanse foarte mari să pierdeţi procesul şi chiar şi autoritatea părintească comună. Aveţi însă grijă şi la avocat, să fie un avocat care cât de cât înţelege aceste lucruri şi care e dispus să reînveţe modul de lucru pe principiile NCC (de exemplu să fie deja înscris pe lista noastră de mail sau să vrea să se înscrie pe newsletter-ul ARPCC).

4. E bine să aveţi 1-2 martori maxim despre implicarea dvs. Dacă aveţi 5 nu vă e util pentru că instanţa nu accepta mai mult de 2 martori.

5. Pe situl ARPCC în Wikimanuals şi pe blogul nostru există materiale pe care vă recomandăm să le citiţi. Deşi vă recomandăm să vă angajaţi un avocat citiţi cât mai mult şi asiguraţi-vă că înţelegeţi exact linia de argumentaţie pe care avocatul dvs. vă doriți să o utilizeze. Cereţi avocatului să se sfătuiască cu dvs. şi redactaţi împreună documentele ce vor fi depuse la instanţa, cererile, etc.  Este dreptul dvs. să aveţi o atitudine procesuală activa şi, de fapt, singura şansă pentru a vă asigura că obţineţi rezultatul dorit de către dvs.

6. Vă menţionăm că răspundem unor cazuri personale doar în cazul în care ele sunt de interes general şi ne rezervăm dreptul să publicăm un material pe această temă în blog-ul nostru fără însă să divulgăm detalii personale.