Pagini

joi, 22 septembrie 2011

De la 1 octombrie, noul Cod Civil va schimba radical societatea romaneasca.


CRISTI DANILET, membru CSM: Justitia romana va implementa mii de articole in cea mai scurta perioada din istorie

Peste numai cateva zile, mai exact incepand cu data de 1 octombrie, vom avea un Cod Civil nou-nout. Efectele aplicarii acestuia vor fi masive. Vom avea o legislatie fundamentala noua. Undeva, intre ecuatia redactarii si procedurile de punere in aplicare, cetateanul nu trebuie sa ramana departe, uitat intr-un colt al incaperii Justitiei. Cum ARC considera ca pe primul loc trebuie sa fie cetateanul, incepand de astazi, dragi cititori, specialistii din magistratura va vor prezenta drepturile si obligatiile cele noi pe care le vom avea cu totii incepand cu data de 1 octombrie.


Cristi Danilet, membru in Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), declara intr-un interviu acordat in exclusivitate ARC, ca intrarea in vigoare a noului Cod Civil este un eveniment care are loc odata la cateva generatii si reprezinta o adaptare a legislatiei la schimbarile care au avut loc in societate in ultimii 150 de ani.

Noul Cod Civil aduce modificări importante în următoarele domenii: Apărarea drepturilor nepatrimoniale, Limitele juridice ale dreptului de proprietate privata, Proprietata comună, Acţiunea de revendicare, Propretatea periodica, Dezmembramintele dreptului de proprietate privata, Clauza penală, Răspunderea pentru fapta altuia, Incheierea contractului, Garantiile personale, Regimul obligatiilor complexe, Trasmisiunea moştenirii, Obligatiile, Pescriptia.

Noi institutii introduse de Codul Civil: custodia comuna, plata in natura a pensiei de intretinere, fiducia.

Aplicarea noul Cod Civil va produce schimbari importante in activitatea urmatoarelor categorii profesionale: magistrati, avocati, notari, functionari din administratia publica, juristi din cadrul societatilor comerciale sau din sistemul bancar.

Riscul principal in aplicarea noului cod: interpretarea diferita a legii de catre judecatori, ceea ce va spori practica neunitara la nivelul instantelor.

* * *

ARC: Ce reprezinta pentru societatea romaneasca intrarea in vigoare a noului Cod Civil?

Cristi Danilet: Un eveniment ca acesta are loc o data la cateva generatii. Vechiul cod civil este din anul 1865. Sigur ca relatiile sociale de atunci s-au schimbat: modul de a te implica in contracte, relatiile de familie, succesiunile si asa mai departe. In cursul timpului, relatiile sociale au evoluat, insa codul civil a ramas acelasi. Sigur, au aparut legi distincte pe anumite domenii, cum ar fi fondul funciar, cadastru etc. Noul cod vine si reuneste atat institutii care se gaseau in vechiul cod, cat si legi care se gasesc astazi disparate in circa 50 de acte normative. Astazi, venim si le punem in acelasi loc. Este o adaptare a legislatiei la viata sociala. Si inca nu este destul, pentru ca peste cinci ani, sa zicem, datorita evolutiei tehnologice, trebuie adaptata din nou legislatia. In al doilea rand, impactul noului cod civil asupra noastra, a practicienilor este major, pentru ca se schimba legislatia fundamentala pe care o folosesti in fiecare zi in dosarele pe care le instrumentezi si asta inseamna o pregatire a ta care ar fi trebuit sa aiba loc in urma cu un an sau doi de cand a aparut codul civil in Monitorul Oficial. Dar in 2009, cand a fost publicat in Monitor, legiuitorul nu a prevazut si data de punere in aplicare a noului Cod Civil. Doar in urma cu cateva luni, Parlamentul a decis ca el se va pune in aplicare pe 1 octombrie, ceea ce a prins putin sistemul descoperit pentru ca 1. nu aveam timpul necesar pregatirii; 2. nu erau prevazute sumele prevazute in bugetul vreunei institutii pentru pregatirea in masa; 3. a intervenit vacanta judecatoreasca, ceea ce a creat o pauza de doua luni de activitate.

ARC: Cat de pregatita este justitia pentru intrarea in vigoare a noului Cod civil?

Cristi Danilet: La nivelul magistratilor, vorbesc aici de colegii judecatori din civil, s-au organizat in trei luni intalniri locale ale judecatorilor pentru a discuta modificarile legislative. Incepand insa cu luna septembrie, la nivel national se organizeaza saptamanal conferinte la Institutul National al Magistraturii, unde predau chiar profesorii care au participat la elaborarea codului. Acesti judecatori, care participa la conferinte, au obligatia ca, odata intorsi in teritoriu, sa predea rapid colegilor lor din instante notiunile invatate. In plus, toate aceste conferinte sunt transmite in direct pe internet, astfel ca magistratii si alti practicieni interesati le pot urmari, iar daca nu reusesc vor primi inregistrarea lor pe DVD-uri.

ARC: In ce situatii se aplica vechiul Cod si in care noul Cod Civil?

Cristi Danilet: Trebuie spus ca noul cod nu se aplica la toate dosarele care sunt pe rolul instantelor. Regula generala este ca noul Cod Civil se aplica numai pentru raporturile juridice nascute dupa data de 1 octombrie.Logic ca primele litigii care vor aparea vor fi undeva pe la sfarsitul anului acesta. Sunt si anumite litigii in care noul cod se va aplica imediat, cum ar fi cele vizand raporturile juridice din dreptul familiei. De exemplu, incredintarea minorului unuia dintre parintii divortati, care a fost dispusa sub vechiul cod, poate fi acum reevaluata. Aceasta pentru ca, potrivit noului Cod, minorul poate fi incredintat ambilor parinti dupa regula custodiei comune. La fel in domeniul pensiei de intretinere: daca pana acum regula era ca pensia de intretinere consta intr-o obligatie baneasca pe care parintele care nu are custodia trebuie sa o plateasca celuilalt parinte, de la 1 octombrie va fi regula platii in natura a obligatiei de intretinere. Prin urmare vor fi parinti interesati sa nu mai achite sume bani, ci sa duca produse sau haine la copiii lor si probabil vor cere instantei acest lucru.

ARC: In afara magistratilor, cine ar mai trebui instruit pentru intrarea in vigoare a noului cod?

Cristi Danilet: In primul rand, avocatii si notarii. Avocatii, pentru ca vor fi primii consultati de catre partile care vor avea litigii. Apoi notarii, pentru ca sunt multe chestiuni pe care de acum incolo ei le vor rezolva. De exemplu, partajele succesorale:daca mostenitorii unei averi se inteleg intre ei, nu se mai duc in instanta, ci merg la notar pentru partaj si atunci acesta trebuie sa aplice noile reguli cu privire la cota care revine fiecarui mostenitor. Sau in materia contractelor prenuptiale avem noi reguli: sotii, inainte de a se casatori, convin asupra modului in care isi vor exercita drepturile asupra bunurilor achizitionate in timpul casatoriei, pe care le vor considera fie bunuri individuale, fie bunuri comune, fie o parte individuale si o parte comune - deci, ei au de la 1 octombrie  dreptul sa aleaga regimul comunitatii de bunuri. Sau in caz de divort: dupa 1 octombrie, notarii vor fi competenti sa dispuna desfacerea casatoriei daca sotii s-au inteles asupra tuturor aspectelor ce rezulta din casatorie, inclusiv asupra copiilor, ceea ce pana acum era inadmisibil.Pana la noul cod, daca sotii aveau un copil, trebuia obligatoriu sa mearga la instanta pentru a stabili, o data cu divortul, cui ii va fi incredintat copilul, chiar daca parintii se intelegeau asupra acestui aspect.

Mai trebuie instruiti si cei care lucreaza in administratia publica sau cei care incheie contracte, juristii de la firme sau primarii. La fel juristii de la banci. Noi am reusit la nivelul CSM ca in iunie 2011 sa punem la aceeasi masa institutiile responsabile cu formarea profesionistilor in drept si administrarea justitiei. Am initiat astfel un amplu program de cooperare intre noi sub aspect informational si al resurselor, pentru o pregatire rapida si in masa. In momentul de fata se desfasoara in mai multe localitati din tara seminarii de pregatire comune cu magistrati, avocati, notari, ceea ce se intampla pentru prima data in istoria justitiei romane.

ARC: Cine trebuie sa se ocupe de pregatirea autoritatilor locale?

Cristi Danilet: Aici este putin mai dificil, deoarece pentru tot ce inseamna autoritati administrative locale nu exista o institutie care sa se ocupe de pregatire. Cred ca la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor ar trebui sa fie gestionat acest aspect. Ma gandeam zilele trecute la autoritatile tutelare. Stiti ca pe langa primarii functioneaza autoritati tutelare, care trebuie sa faca anchetele sociale atunci cand se pune problema incredintarii unui minor. De la 1 octombrie multe din atributiile autoritatilor tutelare trec la instante si atunci se pune intrebarea in ce regim vor mai functiona acele autoritati tutelare, ce atributii le mai raman. Va exista si o etapa tranzitorie in care instanta va trebui sa se inteleaga cu autoritatea tutelara, careia sa-i mai delege inca unele atributii. Or, asta presupune o conexiune intre justitie si administratie. In momentul de fata, nu exista un plan foarte exact al impedimentelor cu care ne vom confrunta de la 1 octombrie. Cert este un lucru.Am adunat sapte institutii care raspund de pregatirea magistratilor si a celorlalti profesionisti in drept, le-am pus la aceeasi masa si le-am spus ca avem o problema comuna: intra rapid in vigoare noul cod civil, efectele vor fi masive, pentru ca vom avea o legislatie noua fundamentala; in plus, trebuie informat si cetateanul, pentru ca degeaba ai informat tu magistratii si avocatii, daca cetateanul nu stie ce drepturi si obligatii are dupa noul cod civil. Interesul meu ca magistrat este sa am cat mai putine dosare pe rolul instantelor. Insa, daca cetateanul nu stie ca pentru un divort, de la 1 octombrie, se va putea duce la notar si va veni tot in instanta, inseamna ca nu mi-am indeplinit rolul educativ pentru a preveni incarcarea instantelor cu unele dosare in mod inutil.

ARC: Cum va ajunge deci informatia la cetatean?

Cristi Danilet: La nivelul CSM a inceput din data de 15 septembrie publicarea pe site a unor informatii minime, un fel de brosuri pe care speram ulterior sa le putem printa. Ele sunt trimise saptamanal la instante, care organizeaza prin purtatorii de cuvant conferinte de presa locale. Brosurile vor fi distribuite gratuit justitiabililor. Si tot nu e suficient. Ele trebuie sa ajunga in orice loc unde publicul circula: scoli, spitale, primarii, prefecturi, politie. Si atunci am recomandat presedintilor de instante sa adopte initiative locale si sa aiba intalniri cu sefii autoritatilor, prin care sa ii informeze ca intra in vigoare noul Cod Civil, sa posteze afise prin care sa anunte acest lucru si sa arate ca se pot afla informatii detaliate pe site-ul CSM si sa distribuie acele brosuri. Mai mult nu putem face, pentru ca CSM se ocupa de magistrati, dar datorita faptului ca am realizat impactul acestui cod, am decis sa ne asumam noi coordonarea initiativelor la nivel national si local al actiunilor necesare si, iata, deja inregistram succese notabile.

ARC: Ar fi trebuit Guvernul sa faca mai mult?

Cristi Danilet: In primul rand, Ministerul Justitiei trebuia sa fie mai prezent in viata publica de cand au aparut codurile in Monitorul Oficial. Codurile au aparut in 2009, dar nimeni nu s-a ocupat de ele, pentru ca la data publicarii nu se stia data intrarii in vigoare. In plus, ele au fost modificate substantial. De exemplu, codul civil a fost modificat 20% fata de cel publicat in 2009 si marturisesc ca nu este deloc normal ca o lege sa fie modificata mai inainte de intrarea ei in vigoare: inchipiti-va ce va fi cand, dupa ce noul cod se va aplica, va fi realizata existenta unor multiple erori de redactare sau chiar de concepere…. Pot sa spun ca societatea romaneasca in ansamblu nu este pregatita suficient, dar repet primele litigii vor aparea ulterior datei de 1 octombrie si informatiile care se vor vehicula intre timp in spatiul public vor fi suficiente.

Riscul major pe care il vad in aplicarea noului cod este interpretarea diferita a noilor norme. Sunt institutii noi, de care poate nu am citit decat unii dintre noi prin cartile unor profesori din strainatate. Nu sunt inca manuale pe piata: profesorii care au lucrat la codul civil au deja contracte cu anumite edituri, iar manualele vor aparea undeva in iarna.

Un singur articol din noul cod civil poate produce probleme mari de interpretare. Daca un articol de lege este redactat in mod deficitar, atunci e posibil ca un judecator de la Constanta si altul de la Satu-Mare sa il interpreteze in mod diferit. Si pe actuala lege exista interpretari diferite, daramite pe noul cod unde nu exista inca o pregatire solida a magistratilor, nu exista o doctrina si jurisprudenta inca nu este nascuta.

De aceea atunci am luat decizia la nivelul CSM sa alcatuim un site, www.iurispedia.ro, care va fi gata in cateva zile, si in care vor aparea online si gratuit noile coduri insotite de comentarii alcatuite chiar de practicieni, plus hotarari judecatoresti. Orice avocat sau chiar un simplu cetatean care intra in posesia unei hotarari judecatoresti intr-un colt al tarii o va putea urca direct pe acest site, ca oricine sa o poata vizualiza. In felul acesta, vom avea cu totii un singur loc la care toata lumea se va raporta. Tinta noastra este profesionistul din justitie, dar si cetateanul simplu.

ARC: Care sunt institutiile noi?

Cristi Danilet: Unele institutii sunt noi cu totul, cum ar fi fiducia, de care eu nu auzisem. Am gasit-o intr-un cod strain, daca nu ma insel in codul civil din Quebec.

Mai este noua custodia comuna. La fel, noi stim de prin filme ca exista custodie comuna in statele din sistemul anglo-saxon, insa in practica noastra judecatorii au fost invatati sa dea copilul ori unui parinte, ori ceiluilalt parinte. Nici noi ca practicieni nu putem percepe ca este posibil ca parintii, impreuna, desi sunt divortati, sa exercite drepturile parintesti impreuna cu privire la copil. De exemplu, sa mearga la scoala cand unul cand altul sa se intereseze de copil, sa petreaca prin rotatie vacantele cu el, sa ia impreuna deciziile in privinta sanatatii, resedintei sau religiei sale, ori sa il duca sau sa il ia de la scoala. Va spun ca in Romania, incalcandu-se o lege aparuta inca in 2004, sunt educatori sau diriginti care interzic accesul in scoala al unuia dintre parinti pe motiv ca minorul a fost incredintat prin divort celuilalt parinte. Or, se ignora ca doar sotii divorteaza, in timp ce ei raman mai departe parinti ai copilului lor, cu privire la care au drepturi si obligatii, iar institutiile statutlui trebuie sa le faciliteze accesul la informatiile despre copil si nu sa impiedice relatiile parentale firesti.

Alte institutii, desi existente in vechiul cod, sunt imbunatatite. Astfel, sunt modificari cu privire la Apărarea drepturilor nepatrimoniale, Limitele juridice ale dreptului de proprietate privata, Proprietatea comună, Acţiunea de revendicare, Proprietatea periodica, Dezmembramintele dreptului de proprietate privata, Clauza penală, Răspunderea pentru fapta altuia, Incheierea contractului, Garantiile personale, Regimul obligatiilor complexe, Trasmisiunea moştenirii, Obligatiile, Pescriptia.

ARC: Domnule Danilet, incepe deci revolutia Justitiei romane cu acest nou cod civil, dupa care vor urma si codul de procedura civila si codul penal precum si codul de procedura penala undeva la inceputul anului viitor?

Cristi Danilet: Promovarea intelectuala este imensa. Suntem contemporani cu un eveniment care este destinat sa schimbe fata Romaniei pentru urmatorii 100 de ani. In nicio tara din lume nu au intrat in vigoare atatea coduri intr-o asa de scurta perioada de timp. Nu trebuie insa uitat ca nu e de ajuns ca o lege sa fie publicata, ci trebuie si implementata. De aceea, masurile legislative trebuie insotite de masurile administrative necesare, inclusiv sub aspectul resurselor umane si financiare adecvate. Sustin cu tarie ca daca la anul vor intra in vigoare si celelalte coduri fara regandirea schemelor de personal si fara finantarea sporita a sistemului de justitie, exista un risc major de intrare in colaps.Magistratul roman este acum supus unei incarcaturi tot mai crescande cu dosare, in conditiile in care medierea nu este deloc sprijinita de autoritati desi legea e in vigoare de 4 ani de zile, iar schemele de personal sunt aceleasi din 1993. Si, peste toate acestea, impunem magistratului sa invete intr-o scurta perioada de timp patru noi coduri care au cateva mii de articole fiecare, fara a-l scuti de munca pe care o are in fiecare zi. Cum spuneam, este o mare provocare, iar masurile de implementare sunt complexe si presupun o colaborare cu celelalte puteri spre care, deocamdata, numai CSM manifesta deschidere.
Comentariul dvs.!

1 Severin Alexandru 2011-09-16 
Interviul cu d-l Cristi Daniet este binevenit pentru a lamuri chestiunile de baza ale Noului Cod Civil, dar teama imi este ca acest om din "generatia noua" nu stie decat sa faca lefi ca sa stie el cel mai bine sa le incalce. In acest sens, una dintre colaboratoarele acestui proiect (cel putin stiu ca anul trecut mai scria aici) ar putea sa va ajute sa va lamuriti in legatura cu acest domn. Ca informatie, ati putea verifica ceea ce Andreea Pora scrie in revista 22 (ea insasi o sustinatoare a lui Danilet candva) despre Danilet. (link-ul spre articol este: http://www.revista22.ro/r259spopirea-reformi351tilor-10785.html)
2 Matei 2011-09-16 
ciudat, cum se trezesc unii sa deturneze subiecte importante puse in dezbatere. ce ne intereseaza pe noi rafuielile personale ale unor postaci. Subiectul pus in discutie e mult prea grav: suntem noi pregatiti sa implementam in cateva luni patru coduri, dintre care codul civil este primul aruncat la inaintare, sau vom asista la un haos in Justitie? Si cine castiga de pe urma acestui haos in instante, in general in Justitie? De ce nu sa pregatit din timp implementarea acestor mii de articole? Cetatenii de ce nu au fost anuntati, printr-o sustinuta campanie mediatica, de continutul codului Civil? ce zici tu, tataie severin, deturneaza adevarul si pistele discutiei in mod inutil!
3 Ela Maria Diac 2011-09-16 
Sunt o cititoare si a acestui site si admir proiectul pe care il faceti, incercand sa sensibilizati populatia, informand si invitand la activism civic. Inainte de toate, dincolo de materiale, si, site-ul ca format, demonstra (pana mai curand) sobrietate, capacitate de informatie usor de gasit, stil curat, fara tot felul de prezentari de titluri ca sim cum cititori ar fi prosti si nu ar intelege. Din pacate, se pare ca incepeti sa abandonati acest stil, ce putin de prezentare. Observ ca ati inceput sa desirati titluri si majusculisme ca la Libertatea.ro, gandul si alte asemenea tabloisme de net. Pacat. Un exemplu este si acest articol la care comentez acum. Nu stiu daca imi veti acepta observatia, dar pacat de fomra sobra si cu demnitate a site-ului initial, care se pestriteaza cu din ce in ce mai multe titluri lalai si balcazi. Voi continua sa citesc acest interviu caci imi clarifica cateva idei despre schimbarile pe care le aduce codul civil, si mai ales ca ideile vin de la un reprezentant al justitiei si nu de la un oarecare comentator.
4 Maria 2011-09-16 
Este inceputul reformei in Justitie sau este inceputul dezastrului?
5 romaniacurata 2011-09-16 
pentru Ela Maria Diac: multumim ca ne cititi si sunteti atenta la eforturile de modernizare. chiar daca niste simple majuscule va duc cu gandul la pericolul tabloidizarii, va asiguram ca nu este cazul sa va faceti probleme de acest gen.
6 Severin Alexandru 2011-09-16 
@ Matei: Nu d-le Matei, ci doar, ca orice roman, ma intrebam ince masura aceste coduri vor fi aplicate corect si daca magistratii de astazi sunt chiar doritori sa o faca. Legi au mai facut si altii. In comentariul meu anterior, intrucat spatiul aici este mic, am dat un exemplu de dilema, referindu-ma la un text al unei comentatoare foarte cunoscute. Dar, imediat, desi am cerut voie, referinta la respectivul text a fost sters. Oare care trebuie sa fie concluziile unui om care nu a injurat, nu a calomniat, nu a vorbit impotriva, nici macar nu a glumit pe subiect, dar a dorit o aprofundare a situatie in sine (circumstantiale a aplicarii codurilor) si care a fost aici cenzurat. Va multumesc ARC daca imi aprobati acest comentariu si tot va multumesc daca mi-l refuzati. Din toate pot invata cate ceva. Si despre dvs.
7 Severin Alexandru 2011-09-16 
Va multumesc, Romaniacurata.ro, pentru ca ati acceptat link-ul de la primul meu comentariu la acest articol. Cred ca a fost o neintelegere. Intrucat nu am fost destul de clar. Doresc ca prin ilustrarea cu acel articol sa extinde dezbaterea despre coduri la intregul context: cel al justitiei in sine. Nu putem vorbi despre coduiri fara justitie. Pentru o mica informatie: sunt jurist practicant in Anglia. Si imi pare rau pentru d-l Matei care nu a gasit decta un singur cuvant adresadu-mi-se: tataie. Ce e drept, nu mai am de mult 30 de ani.
8 STAN PATITU 2011-09-16 
Sistemul justiţiar dovedeşte caracter comercial şi prin perpetuarea paradoxului că persoana care ajută un hoţ la săvarşirea de infracţiuni, se numeşte COMPLICE şi este pedepsit pentru asta. Iar dacă altă persoană ajută acelaşi hoţ după ce a săvarşit fapta pentru ascunderea ei sau zădărnicirea înfăptuirii actului de justiţie, se numeste AVOCAT si este platit pentru asta – CIUDATENIE JUDICIARĂ care în numele moralităţii şi bunei credinţe pentru dreptate trebuie rezolvată . Populaţia României se află, după 20 de ani de la evenimentele din 1989 într-o continuă confuzie de aceea ARE NEVOIE MARE DE DREPTATE, “ca necesitate socială obiectivă” şi nu de justiţie ca sistem de drept ce funcţionează ca o platformă de aranjamente ale intereselor clasei politice dominante
9 Ion 2011-09-16 
daca tanara generatie adopta metehnele vechii generatii de magistrati, ce sanse avem noi, ca simplii cetateni, sa asistam la o reala reforma a justitiei?
10 JUSTITIABILUL 2011-09-16 
Pentru solutionarea cu obiectivitate si celeritate a dosarelor trebuie infiintata institutia JUDECATORULUI DE INSTRUCTIE, (astfel se va exclude procedura restituirii dosarelor prin invocarea exceptiilor sau a chichitelor avocatesti, mersul infaptuirii actului de justitie va avea un singur sens, prin procedurile actuale, in unele cazuri, acestea nici nu pot fi urnite din loc), desi asemenea model functioneaza in toate statele europene, (maharii) justitiei romane se opun adoptarii masurii in cauza pentru ca ea nu corespunde intereselor unor grupuri care au mafiotizat sistemul judiciar. Trebuie scoasa din procedura penala institutia NUP deoarece constituie un (ballast) pe care tarile din UE nu-l intrebuinteaza, pentru ca incarca mult si in mod nejustificat munca justitiarilor (procurorilor si politistilor) circa 80% din volumul total este “sterilitate”. Cercetarea penala trebuie facuta numai pentru cazurile in care sunt indicii si vinovatii certe, celelalte situatii pot fi clasate (folisind proceduri riguroase de responsabilizare) intr-o evidenta pasiva unde se pot aduce completari cu noi incriminari aparute pentru reluarea si definitivarea fiecarui caz. Abrogarea art.18 indice 1 din codul penal si a procedurii speciale de arest preventiv deoarece, instiga organele judiciare la negocierea solutiilor ce trebuie adoptate in dosare si introducerea unor noi articole, in baza carora numai judecatorul sa poata aplica sanctiuni administrative ori amenzi penale, cu mentiuni clare pentru ce fapte si in ce conditii ori de a se pronunta in vederea arestarilor preventive ce trebuie sa devina obligatoriu definitive.
11 JUSTITIABILUL II 2011-09-16 
In fiecare unitate teritorial-administrativa trebuie sa fiinteze cel putin un birou local destinat procurorului care are in raspundere (arondare) localitatea respectiva unde periodic acesta sa aiba intilniri cu cetatenii care au ceva de spus in legatura cu infractionalitatea petrecuta sau cunoscuta in zona respectiva. Oricare justitiar dupa ce i s-a repartizat dosarul spre instrumentare trebuie sa completeze sub semnatura, in mai multe exemplare, un formular cu regim special, cu date privind piesele din dosar, procedura (pasii) de urmat si termenii calendaristici stabiliti initial pentru solutionarea acestuia, pe baza carora sa se poata controla (intern sau extern), profesionalismul, celeritatea si obiectivitatea solutionarii cauzelor. In toate organizatiile din sistemul judiciar sa se instituie prin act normativ statutul persoanei de contact (“avertizorul public” care sa fie desemnata prin votul secret al membrilor organizatiei), cu statut de independenta, care sa sesize aspectele de coruptie interna inclusiv in cazul superiorilor sai, iar cand este cazul comisia pentru sanctionarea imoralitatii (din cadrul organizatiei desemnata tot prin vot) sa dispuna sanctionarea disciplinara prin excluderea din functia detinuta a justitiarului cu comportament imoral indiferent de rezultatul anchetei penale cand este cazul.
12 JUSTITIABILUL III 2011-09-16 
Sisitemul judiciar romanesc se mai poate eficientiza (pentru infaptuirea justitiei cu obiectivitate si celeritate precum si cu cheltuieli minime) prin copierea sistemului de justitie CANADIAN a (tribunalului electronic) bazat pe stiinta ciberneticii judiciare, completul de judecata fiind format dintr-un IT- ist [cibernetician], un jurist si un calculator cu softul adecvat. Identitatea JUSTITIARILOR (sau datele de stare civila ale acestora) nu trebuie adusa la cunostinta publica, iar relationarea pentru exercitarea atributiilor de serviciu sa se faca in baza unor coduri cifrate (purtate la vedere), schimbate periodic in functie de unele necesitati obiective. Intocmirea documentelor procedurale de catre aceste categorii de functionari trebuie facuta de asemenea in baza codurilor cifrate, astfel se va realiza atat protejarea personalului in cauza cat si o diminuare considerabila a riscului coruptiei.
13 Jerome 2011-09-16 
BRAVO ROMANIA CURATA. Faceti o treaba extarordinara si va apreciez si va sustin sincer. Noroc cu voi ca mai aduceti o raza de lumina
14 cornel 2011-09-16 
Spuneam cu ceva vreme in urma, ca actualele partide politice, nu au resurse cantitative si calitative, competentele si onestitatea sunt in afara lor (exclusiv din cauza lor), in tara si in afara ei. Ce faceti d.-voastra ARC si pe tema pusa in discutie, si nu numai, dar si calitatea interventiilor, nu le pot numi comentarii, (cu amendanentul ca cel prezentat de mine, da este), este ca ro. sa fie condusa energic, de autentici specialisti.
15 Laurentiu 2011-09-16 
Societatea romaneasca nu avea nevoie in acest moment de noi pachete de legi. Avea nevoie de restabilirea increderii populatiei in actul de justitie, infaptuit de magistrati de inalt profesionalism si tinuta morala. Asa cum este cunoscut, C.S.M.-ul este garantul independentei justitiei, potrivit legii fundamentale a statului. Ceea ce se cunoaste mai putin, lasand la o parte faptul ca ne place sa facem referire la numeroase hotarari CEDO, fara a le considera izvor de drept si fara a tine cont de ele, magistratul este independent si se supune numai legii, Curtea considerand ca procurorul nu este magistrat. Cu toate acestea, in componenta acestei institutii gasim si procurori. Intrebarea mea este daca in conditiile date C.S.M.-ul nu s-a transformat in garantul dependentei justitiei?
16 val 2011-09-17 
A devenit cumva CSM o organizatie civica? Mi se pere exagerata grija pentru popularizarea Codului in randul cetatenilor, pentru pregatirea societatii de a-si insusi schimbarile impuse de Cod, grija pentru adaptarea institutiilor administratiei pulice locale, pentru instruirea judecatorilor. Din cate stiu eu, CSM trebuie sa se ocupe de functionarea corecta a Justitiei, de buna conduita a judecatorilor, trebuie sa manifeste seriozitate, exigenta, sa fie un exemplu de indeplinire riguroasa a atributiilor ce-i revin. Instruirea judecatorilor este, probabil, sarcina altei institutii desi, avand in vedere statutul inalt si salarizarea pe masura, ar trebui sa fie capabili ei insisi sa se informeze si sa se adapteze la schimbari le legislative. Ambiguitatile legii n-ar trebui sa genereze discutii, sau site-uri sau simpozioane. Legile trebuie sa fie clare, neinterpretabile si, daca ele au slabiciuni, acestea trebuie semnalate celor care le pot modifica si indreptate urgent. De fapt, era normal ca ele sa fie semnalate inca din faza de proiect. Ne-am saturat ca judecatorii sa-si ascunda incompetenta su necinstea in spatele imperfectiunii lagilor.
17 val 2011-09-17 
Domnul Danilet recunoaste ca CSM a facut lucruri care nu-i intra in atributii. Dar atributiile cand si la va indeplini? Nu realizeaza cat rau face Romaniei nu numai prin sanctionarea ei de catre UE, dar, si mai mult, prin semnaul dezastruos de lipsa de respect pentru lage pe care Justitia il da societatii. Ce promitator si revolutionar parea d-l Danilet cand milita pentru o Justitie curata si ce repede a uitat cand a capatat o functie! Imi aminteste de un personaj dintr-o fabula, parca „Vulpea liberala” se numea.
18 araoil 2011-09-17 
Cum poate sa spuna asa ceva dl.Danilet, cand ICCJ a hotarat la data de 31.08.2011, ca nu este fondat respectarea legii.Pe scurt in loc sa analizeze art.277-278 C.muncii (obligatia statului de a executa hotararile definitive si irevocale), examineaza art.201 C.p (M.B de la T.Timis).Mai si prezinta fapte neadevarate in legatura cu un p.v.,fiindca si-a insusit bani necuveniti si in continuare, alt motiv ,nu exista.CSM-ul nu poate sa respecte Legea nr.233/2002 pentru aprobarea OG nr.27/2002 (timpul de raspuns si textul de lege, in baza caruia s-a respins respectarea legii.
19 UN JURIST 2011-09-20 
În primul rând felicitări ARC pentru inițiativă. Cred că o asfel de inițiativă ar trebui continuată, dar la nivel național și pe mult mai multe planuri( dezbateri TV, site-uri specializate etc). Lucrez în administrație și pentru mine, ca și pentru ceilalți colegi din domeniu, cred că mediatizarea acestor transformări din justiție ar fi benefică. Cred că organizarea unor sesiuni de informare pentru specialiști organizate de instituțiile abilitate ar fi mai mult decât necesară; mă refer aici la organizarea unei astfel de sesiuni de Judecătorie în colaborare cu Instituția Prefectului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Va multumim pentru comentariul dvs. Acesta va fi moderat in cel mai scurt timp posibil.
Politica sitului nu permite schimbul de adrese de e-mail, limbajul licentios sau atacul la persoana.

Colectivul ARPCC